Oana Gheorghiu își prezintă bilanțul după prima lună ca vicepremier: reformă în companiile de stat, debirocratizare și digitalizare
Oana Gheorghiu (SURSA FOTO: Facebook, Oana Gheorghiu)
Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat un amplu bilanț al primei sale luni în Guvern, într-o postare în care descrie direcțiile majore ale mandatului și modul în care a început reorganizarea zonelor pentru care este responsabilă. La câteva zile după ce a prezentat strategia de reformă a companiilor de stat, aceasta detaliază acum pașii făcuți în primele patru săptămâni în funcție.
Gheorghiu subliniază că debutul mandatului a fost dedicat înțelegerii sistemului, identificării blocajelor administrative și stabilirii unei arhitecturi clare de lucru împreună cu ministerele și instituțiile din Guvern.
„Azi se împlinește o lună de când am preluat mandatul de viceprim-ministru. A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului, folosind ceea ce am învățat în toți anii de muncă: gândire strategică, construirea echipei și planificare corectă.
Prioritar a fost să înțeleg sistemul și sursele blocajelor, să construiesc un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate”, explică vicepremierul.
Reforma companiilor de stat – strategia, echipele și primele 10 companii pilot
Vicepremierul pune accentul pe reorganizarea companiilor de stat, o temă ridicată din primele zile în funcție. Gheorghiu arată că abordarea trebuie să fie strategică, nu una „heirupistă”, întrucât România are peste 1.500 de companii publice cu roluri și efecte economice foarte diferite.
„România are peste 1.500 de companii de stat. Unele sunt vitale. Altele, consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile, ceea ce are un impact negativ asupra economiei și asupra societății. România nu-și poate permite să continue cu aceste pierderi”, afirmă aceasta, subliniind nevoia de eficientizare, dar și de protejare a comunităților afectate.
În prima lună, Gheorghiu descrie trei direcții majore de lucru:
1. Finalizarea strategiei de reformă
Strategia a fost prezentată premierului Ilie Bolojan și miniștrilor care coordonează domeniile cu companii publice.
„Este esențial, pentru că ministerele supervizează aceste companii și vor avea un rol central în aplicarea reformei”, notează vicepremierul.
Instituțiile implicate – ministere, AMEPIP și Secretariatul General al Guvernului – au fost reunite pentru a lucra pe un flux unitar.
2. Formarea echipelor de guvernanță, restructurare și date
Fiecare minister a desemnat câte trei responsabili pentru implementarea reformei, iar echipa SGG care a lucrat la reglementările de guvernanță corporativă va continua și în etapa de aplicare.
Gheorghiu amintește că această strategie este cea transmisă Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru pentru a demonstra noul model de lucru.
3. Începerea pilotului efectiv
„De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală (…) cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele”, precizează vicepremierul.
Gheorghiu avertizează însă că schimbările nu vor fi imediate:
„Nu promit miracole peste noapte, promit un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil.”
Aceasta consideră că miza reală depășește reformarea companiilor de stat, vizând modul în care statul român funcționează și ia decizii.
Debirocratizarea – obiectivul unei relații „mai omenești” între stat și cetățeni
Vicepremierul anunță și începutul unui program de simplificare administrativă, dezvoltat împreună cu Mădălina Marcu.
„Lucrăm la un obiectiv simplu și necesar: o relație mai omenească, mai predictibilă și mai puțin împovărătoare între cetățeni și stat”, explică ea, subliniind că birocrația excesivă nu poate fi eliminată instantaneu, dar poate fi redusă prin dialog și identificarea blocajelor împreună cu cei afectați.
Planul include:
-crearea unei platforme reale de dialog între stat, cetățeni și mediul privat;
-identificarea blocajelor administrative pe baza experiențelor concrete;
-anunțarea în următoarele săptămâni a primelor măsuri de simplificare.
Digitalizare – coordonare între instituții și strategie unitară
În zona digitalizării, Gheorghiu spune că România are resurse și oameni, dar lipsește coordonarea.
„România are proiecte bune și oameni foarte competenți în digitalizare, ceea ce lipsește este coordonarea”, transmite vicepremierul.
Prioritățile din această lună includ:
-o strategie unitară la nivel guvernamental,
-crearea unui ecosistem comun în care instituțiile colaborează,
-prioritizarea proiectelor și management de proiect coerent.
Prima vizită externă: Stuttgart, 26–27 noiembrie
Vicepremierul notează și prima deplasare oficială în Germania, în cadrul German–Romanian–Moldovan Business Conference, unde au participat mai mulți membri ai Guvernului.
Discuțiile cu premierul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, au vizat digitalizarea, investițiile și cooperarea economică.
Gheorghiu subliniază și întâlnirile cu firme româno-germane și investitori.
Mesaj special pentru diaspora
Un moment aparte, spune vicepremierul, a fost întâlnirea cu românii din diaspora.
„Oameni plecați de zeci de ani, dar cu sufletul acasă. Le pasă. Întreabă. Își doresc să vadă schimbare reală acasă”, povestește Gheorghiu, adăugând că diaspora a ajutat decisiv România în perioadele dificile.
Despre motivul publicării bilanțului
Vicepremierul încheie prin a explica de ce nu a comunicat mai devreme despre activitatea sa:
„Nu am postat nimic până acum pentru că am preferat să mă concentrez pe munca efectivă (…). Voi rămâne transparentă (…) dar nu voi face nici promisiuni goale și nici declarații sforăitoare”, afirmă ea, insistând pe necesitatea colaborării și a încrederii între instituții și societate.
Gheorghiu anunță că ritmul reformelor va fi gradual, însă își exprimă încrederea în rezultatele pe termen lung:
„Totuși am convingerea că va veni momentul să începem și să ne bucurăm de rezultatele reformelor pe care, împreună, le vom pune în aplicare.”
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





