Italia este foarte aproape de fi plasată în categoria “junk”(engl. gunoi) de către agențiile de rating, fapt care ar echivala cu un adevărat dezastru, în condițiile în care țara este dependentă de împrumuturi. Cu cât ratingul unei țări e mai prost, cu atât ea se împrumută mai scump.

Datoria publică a Italiei depășește 200% din PIB fiind una dintre cele mai mari din Europa. De altfel, Italia a mai avut probleme majore și în perioada 2009-2012, când a fost salavată doar de intervențiile repetate ale Băncii Centrale Europene, care a achiziționat titluri emise de guvernul țării. În situația Italiei au mai fost atunci și Spania și Portugalia, dar și Grecia(a cărei situație e mult mai grave. Aceste țări formau așa zisul grup PIGS (engl porci)..

 

Moody’s Investors Service a retrogradat ratingul Italiei, de la „Baa2” la „Baa3”, dar a revizuit în creştere perspectiva, de la negativă la stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. 

Calificativul „Baa3” este cu doar o treaptă peste nivelul „junk” (nerecomandat pentru investiţii). 

Revizuirea în scădere vine pe fondul unei slăbiri a solidităţii fiscale a Italiei, Guvernul având ca obiectiv deficite bugetare mai ridicate în următorii ani decât a previzionat anterior Moody’s. Datoria publică a Italiei se va stabiliza probabil la actualul nivel de 130% din PIB în următorii ani, mai degrabă decât să înceapă să scadă, aşa cum estima agenţia. 

Mai mult, evoluţia datoriei este vulnerabilă din cauza perspectivelor de creştere mai reduse, ceea ce ar putea duce la o nouă creştere a nivelului datoriei faţă de actualul nivel deja ridicat. 

Retrogradarea ratingului Italiei este determinată şi de oprirea planurilor de adoptare a unor reforme structurale fiscale şi economice, ceea ce va avea implicaţii negative la adresa creşterii economice pe termen mediu, se arată în raportul Moody’s. 

Potrivit agenţiei de evaluare, băncile italiene au o expunere directă la ratingul suveran prin pachetele lor de titluri de stat. Multe din băncile italiene deţin pachete mari de obligaţiuni guvernamentale italiene comparativ cu capitalizarea lor. Vineri, diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor italiene pe 10 ani şi obligaţiunile germane a trecut peste pragul de 300 de puncte de bază, ajungând la 342 puncte de bază, de la o diferenţă de 240 puncte de bază la jumătate acestui an. Fitch susţine că aceste diferenţe mari vor duce la creşterea costurilor de finanţare pentru bănci italiene. 
 

Te-ar putea interesa și: