"Ideea celor două rezervoare subterane, care să funcţioneze ca nişte buzunare de preluare a apelor pluviale, ar trebui să reprezinte o investiţie pe termen mediu, pe un interval de 4-5 ani. Aceasta poate fi pusă în aplicare doar printr-o viziune unitară, de ansamblu, coerentă şi pentru care ar trebui să existe şi voinţă politică", a spus Mihailovici.

În opinia acestuia, sistematizarea Bucureştiului a fost făcută haotic, fără o viziune pe termen lung, şi din această cauză apar acumulări mari de apă în momentul în care cad precipitaţii de intensitate mare şi într-o perioadă scurtă de timp.

"Deşi reţeaua de canalizare funcţionează, aspiră apa, în momentul în care cad precipitaţii de intensitate mare, într-o perioadă scurtă de timp, acesteia îi trebuie timp să înghită aceste cantităţi mari de apă. Evacuarea unei cantităţi similare de apă sau chiar mai însemnate, dar într-o perioada mai lungă de timp, poate fi realizată fără probleme", a explicat directorul general adjunct al societăţii APA Nova Bucureşti.

Şeful Apa Nova a dat exemplul zilei de vineri, 25 mai, când într-un interval scurt de timp, în numai 30 de minute, au căzut 25 de litri pe metru pătrat, creând probleme serioase de inundaţii în mai multe zone din Capitală, în timp ce în data de 19 mai aceeaşi cantitate de apă a căzut într-o zi întreagă şi a fost preluată de canalul colector fără nicio problemă.

"Vineri am transportat un volum de apă de 2,8 milioane de metri cubli, dar debitul a fost de 150-160 de metri cubi pe secundă. În 19 mai a.c. volumul transportat a fost mai mare, de 3,6 milioane metri cubi, dar a plouat constant şi a putut fi preluată viitura fără probleme. Ca un exemplu, media lunii mai în cazul precipitaţiilor este de 80 de litri/metru pătrat, iar vineri în Bucureşti s-au înregistrat 48 litri, în numai trei ore", a explicat acesta.

Apa Nova Bucureşti a preluat prin concesiune, în data de 17 mai 2011, Caseta de colectare a apelor uzate de sub râul Dâmboviţa, angajându-se să reabiliteze acest canal colector până în 2015, cu investiţii proprii în valoare de 40 de milioane de euro.

Funcţionarea Casetei de colectare a apelor uzate de sub râul Dâmboviţa va permite diminuarea considerabilă a efectelor produse de precipitaţiile abundente din Bucureşti. Caseta de sub râul Dâmboviţa are o lungime de aproximativ 17,5 km în plan şi de 43,4 km în desfăşurare, iar capacitatea actuală de preluare a apelor uzate este de 47%.