Centrala Incidentelor de Plati (CIP) a fost infiintata in anul 2001, in Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru a preveni evenimente neplacute care pot aparea prin utilizarea instrumentelor de plata: cecuri, cambii, bilete la ordin. Baza de date a CIP cuprinde agentii economici sau persoanele fizice depistate ca au efectuat plati fie uzand de falsuri inregistrate pe titlurile de credit (cambii scontate fara existenta creantei, cecuri emise de persoane aflate in interdictie bancara sau emise cu data falsa), fie dispunand plati pe descoperit de cont.
Aceste informatii sunt stocate la CIP, in BNR, pe baza raportarilor facute de bancile comerciale, dar ele ajung la toate societatile bancare de pe teritoriul Romaniei, contra unui comision aplicat la cheltuielile de administrare a bazei de date. „Banca Nationala a Romaniei transmite tuturor centralelor bancilor informatiile din baza de date a CIP, cu toate datele de identificare a persoanelor aflate sub interdictie bancara: cod fiscal, cod numeric personal”, declara Adriana Neagoe, sef serviciu in Centrala Incidentelor de Plati. Persoanele fizice sau juridice din baza de date a CIP pot fi asimilate unor adevarati „ciumati”, pentru mediul de afaceri.
Informatiile colectate de CIP sunt utile atat pentru banci, cat si pentru agentii economici. Bancile sunt puse in garda in fata unor agenti cu antecedente frauduloase. Companiile pot evita parteneriatele riscante. Conform regulamentului de functionare a CIP, orice agent economic poate solicita unei banci comerciale informatii despre un partener de afaceri, inainte de a accepta sa-i acorde un credit comercial prin utilizarea efectelor de comert. Toate acestea vin, fireste, in sprijinul insanatosirii mediului de afaceri si au meritul ca pot pune bancile si agentii economici la adapost de actele frauduloase ale unor clienti sau parteneri.

Informatia incompleta poate distruge o afacere

Numai ca, uneori, o informatie incompleta poate arunca pe „lista neagra” societati care nu s-au aflat niciodata inregistrate la CIP. Un exemplu ne-a fost sesizat din Timisoara. „Problema mea a inceput intr-o seara, cand am ajuns la casiera de la Metro Timisoara, unde am fost anuntat ca am legitimatia de intrare blocata. De ce? Aflu acolo cu stupoare ca firma noastra este supusa acestei sanctiuni din cauza eliberarii unor cecuri fara acoperire. Mut, ma duc la unul dintre sefi si, dupa ce ii explic situatia, acesta da din umeri si-mi arata un mail venit de la Metro Bucuresti, prin care banca lor, Tiriac, anunta sa nu accepte plati cu cec de la firma Saratoga”, povesteste Francisc Mulicz, patronul firmei Saratoga din Timisoara. Nu mai are importanta faptul ca plata ar fi urmat sa se faca in numerar, pentru ca adevaratele problemele incep sa apara dupa incidentul de la Metro. Mulicz afla de la un client ca la un ghiseu al BCR din Timisoara apare afisat numele firmei sale, ca fiind artizana falimentului unei companii „X”, prin emiterea de cecuri fara acoperire. Merge la banca, afisul disparuse, iar angajatii BCR „ridica din umeri sustinand ca ei nu au afisat asa ceva”. Dupa doua saptamani, un furnizor al firmei Saratoga „reclama ca a primit o hartie de la o alta banca, referitoare la aceeasi problema”. Mulicz merge la banca respectiva, si aici se loveste de acelasi zid: banca nu instiinteaza clientii din proprie initiativa, dar la cerere, fireste, le raspunde. Francisc Mulicz n-a reusit sa depisteze izvorul acestei informatii. Nu este in posesia mail-ului prezentat de angajata Metro Timisoara, nu are fotografii cu imagini de la ghiseul BCR, nu are „instiintarea” celeilalte banci catre partenerul sau. Dar se afla in pericol de a ramane cu imaginea deteriorata de o informatie falsa. Cazul a ajuns la Banca Nationala a Romaniei, de unde am solicitat si noi informatii. Concluzia este limpede: Saratoga Timisoara nu a intrat niciodata in baza de date a Centralei Incidentelor de Plati. Nu ea este firma care a efectuat plati cu cecuri fara acoperire. In Romania exista 15 firme care poarta acelasi nume: Saratoga. Doua dintre ele au ajuns la CIP. Dintre acestea, una se afla in evidentele incidentelor de plati pentru emiterea de cecuri fara acoperire. Este vorba despre firma Saratoga din Bistrita-Nasaud. De undeva, informatia a plecat viciata, fiind, probabil, transmisa incomplet. Probabil ca pe drumul dintre Banca Nationala si partenerii de afaceri ai firmei Saratoga s-a pierdut un element esential: codul fiscal, care oferea identitatea clara a firmei aflate sub restrictii bancare. Saratoga Timisoara poate cere prejudicii pentru situatia creata. Daca ar fi solicitat documentele in care numele sau era alaturat CIP, lucrurile ar fi fost mult mai simple.
Fireste, utilitatea Centralei Incidentelor de Plati este de necontestat. Modul in care sunt utilizate informatiile furnizate de CIP lasa insa de dorit.

10.000 de incidente pe luna

Aproape 3.000 de titulari de conturi bancare genereaza lunar incidente de plati si aproximativ 10.000 de refuzuri la plata sunt inregistrate in sistemul bancar, conform evidentelor BNR. Orice firma poate consulta, prin intermediul unei banci, baza de date a CIP, pentru a vedea daca potentialul partener de afaceri este sau nu in baza de date a CIP.