Agricultura a avut o săptămână de… zahăr!

Sectorul mărfurilor a avut parte de tranzacții aproape neschimbate încă o săptămână la rând. Scăderea în energie și mai ales în cazul metalelor prețioase a fost compensată prin câștiguri în sectorul agricol și în cel al metalelor industriale. 

Metalele prețioase, inclusiv platina și paladiul, au fost în scădere în toată luna mai ca rezultat al unui dolar mai puternic și a reîntoarcerii atenției asupra creșterii dobânzilor în SUA ce declanșează o corecție mult așteptată și obținerea de profit. 

Sectorul energetic a avut o evoluție mixtă, gazele naturale au fost în scădere pe fondul unui inventar mai mare decât se prognozase. Însă acest lucru a fost compensat de un alt câștig săptămânal – deși mic – pentru țiței. Atât țițeiul WTI, cât și țițeiul Brent au trecut în sfârșit de limita de 50$/baril, însă după ce s-a dovedit că interesul de a merge și mai sus era limitat, s-a observat dobândire de profit și vânzare tehnică.

Sectorul agricol a obținut câteva câștiguri importante și s-a redresat în șase din ultimele șapte săptămâni. Inundațiile și preocupările legate de calitatea recoltei în Argentina a dus la redresare pentru soia cu peste 50% de la începutul lunii aprilie. Acest lucru a fost susținut nu doar de contractele futures pe soia, ci și de alte recolte precum porumbul. Zahărul a ajuns la cel mai înalt nivel din iulie 2014, iar trecerea de pragul de 17 cenți/livră a ajutat la reducerea nervozității printre fondurile ce dețin în prezent o expunere long record la acest îndulcitor.

Metalele industriale s-au tranzacționat în creștere, conduse de cupru care a primit un impuls din partea datelor imobiliare din SUA și diminuarea îngrijorărilor legate de China. Perioada scurtă vizată a ajutat de asemenea cuprul să crească după ce fondurile au schimbat pozițiile de la net-long la short pe parcursul ultimelor două săptămâni.

Traseul sinuos al minereului de fier a continuat, acesta scăzând înapoi sub 50$/tonă după ce atinsese 70$ acum abia cinci săptămâni. O bulă speculativă în Shanghai Futures Exchange a explodat în mod spectaculos în acel moment. Creșterea rezervelor de către minerii ce continuă să crească producția vine la un moment în care cererea din partea producătorilor chinezi de oțel scade.

Redresarea țițeiului este pusă la încercare

Țițeiul a atins în sfârșit și a reușit să depășească pragul psihologic de 50$/b săptămâna trecută. Acel nivel a devenit din ce în ce mai mult un punct focal pentru traderi care, în combinație cu multiplele întreruperi spontane de aprovizionare, a susținut piața în ultimele două săptămâni. Într-atât încât puternica corelație normală negativă cu dolarul s-a întrerupt, țițeiul ducându-se în sus în ciuda obstacolelor create de un dolar în redresare.

Totuși, în momentul în care nivelul a fost depășit, lipsa unei consecințe de cumpărare atât la WTI, cât și la Brent a ridicat câteva semne de întrebare, iar vânzătorii au apărut imediat. Indicii cum că producătorii au mărit activitatea de hedging, depășind curba a crescut "riscul" ca aceste prețuri mari să ducă la stabilizarea producției în rândurile producătorilor cu costuri ridicate și la o potențială revenire. 

Așadar, e încă prea devreme să spunem dacă respingerea semnalează un vârf pe termen scut pe piață. Avântul de optimism pentru țiței e puternic de câteva săptămâni deja. Mai ales datorită susținerii fundamentale ce a venit din partea multiplelor întreruperi de aprovizionare care au ajutat, cel puțin temporar, la echilibrarea pieței.  

Fondurile au crescut pariurile optimiste pentru ambele țițeiuri cu 75 de milioane de barili în săptămâna ce s-a terminat cu ziua de 17 mai. Poziția combinată long de 650 de milioane de barili pe care acești investitori o dețin acum nu este departe de recordul înregistrat în aprilie. Această acumulare a pozițiilor long speculative în combinație cu observațiile tehnice ce devin negative, stabilizarea numărului de platforme SUA și marje sezoniere de rafinărie slabe comportă riscul declanșării unei corecții mai profunde.

Țițeiul WTI s-a tranzacționat în creștere cu o fixare ascendentă, dar respingerea peste 50$ ar putea da ocazia unei corecții tehnice. O asemenea mișcare ar duce-o inițial în partea de jos a limitei, la 47$, în timp ce o creștere ar determina ca mișcarea să se extindă spre partea de jos a tendinței ascendente de la minimul din februarie, în prezent la 45$.

Ședința OPEC probabil nu va aduce nicio noutate

A 167-a ședință a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la Viena de pe 5 iunie va deveni un subiect important în următoarele zile. Luând în considerare redresarea continuă a prețurilor de la ședința eșuată de la Doha, această ședință a devenit din ce în ce mai irelevantă. Nu se așteaptă luarea vreunei decizii pentru că nu e nevoie de nicio decizie. 

Piața și-a mutat atenția de la Opec căci a făcut prea puține pentru a susține redresarea prețurilor cu excepția unor intervenții verbale. În schimb au fost observate multiple întreruperi importante de aprovizionare care, fără îndoială, au ajutat la echilibrarea pieței și la creșterea prețului față de ceea ce se garanta la acest moment al redresării. 

Cel mai bun lucru pe care poate să-l facă OPEC este să se așeze și să discute despre petrol în loc să lase politica și diferențele regionale să aibă o influență. Noul ministru al petrolului din Arabia Saudită probabil că va repeta abordarea inflexibilă de la ședința eșuată de la Doha. Cum se va desfășura aceasta, mai ales cu Iranul, rămâne de văzut.

Reconstrucția reputației cartelurilor ar trebui să fie o prioritate. Reușita sau nereușita vor determina potențialul impact asupra pieței.

Aurul caută susținere în cererea pentru ETP

Metalele prețioase au fost zdruncinate zilele acestea de retorica agresivă din partea câtorva membri ai FOMC (Comitetul federal pentru operațiuni de piață). Ca urmare, s-au observat proiecții ale dobânzii mărite din nou, iar dolarul a beneficiat de pe urma acestor evenimente.

Posibilitatea riscului la acțiuni și continua susținere a dolarului, combinată cu creșterea randamentelor obligațiunilor, toate au dus la crearea unui mediu provocator pentru metalele prețioase, și mai ales pentru aur. Și, pentru prima dată de la începerea puternicei redresări în ianuarie, au apărut întrebări despre sustenabilitatea redresării și despre abilitatea aurului de a găsi susținere.

Cererea investiției pentru aur, mai ales prin produsele tranzacționate la bursă, rămâne puternică luna aceasta, cel puțin până ieri când a fost observată o mică scădere. Cu toate acestea, totalitatea titlurilor în această perioadă a crescut cu aproape 5%, în timp ce prețul aurului a scăzut cu 5,5%.

Investitorii, cu alte cuvinte, au văzut scăderea prețului ca pe o oportunitate de a acumula expunere cu credința că direcția pe termen lung este în creștere.

Pe de altă parte, fondurile speculative ce folosesc contracte futures ar putea fi principala cauză din spatele vânzării recente. Pozițiile deținute de acest grup de investitori au cel mai probabil opriri restrânse și fără vreo expunere implicită la protecție, ei adaugă și reduc pozițiile în concordanță cu comportamentul pieței.

În prima săptămână din mai și-au crescut contractele futures pe poziții lungi nete și opțiunile cu 26%. Cu excepția doar a câtorva schimbări observate în ultimele două săptămâni, aceste poziții sunt acum sub limită, fiind posibilă apariția unor ajustări.

După ce a scăzut și mai mult în ultima săptămână, atenția se îndreaptă acum către nivelurile importante de retragere. Pentru ca aceasta să fie neapărat o pro-tendință, susținerea corecției trebuie să se stabilească de preferat înainte de 1,205 $/uncie. O corecție mai profundă la 1,175$/uncie va fi încă ok, în timp ce o întoarcere la 1,145$/uncie va semnala o întoarcere la faza de concepție pentru o nouă orientare.

În timp ce așteptările legate de dobânda din SUA sunt ajustate în creștere, iar dolarul continuă să se redreseze, aurul va avea o perioadă mai grea. Totuși, creșterea scăzută, randamentele negative ale obligațiunilor suverane, potențialul de inflație care are o revenire rară și riscurile evenimentelor viitoare ne fac să vedem actuala scădere ca pe o corecție sănătoasă în tendința ascendentă stabilită.