Situație alarmantă privind numărul de accidente rutiere în România

În primele nouă luni ale anului 2023, au fost înregistrate 3.143 de accidente rutiere grave, care au dus la decesul a 1.051 de persoane și rănirea gravă a altor 2.470 de persoane. Bogdan Despescu a subliniat că, deși există o ușoară reducere a numărului de accidente grave, aceste cifre încă plasează România în fruntea clasamentului european în ceea ce privește decesele cauzate de accidente rutiere raportate la numărul populației.

Principalele cauze ale deceselor în accidentele rutiere au fost nerespectarea limitelor legale de viteză, urmată de indisciplina pietonilor și indisciplina bicicliștilor.

„Principala cauză care generează deces este nerespectarea regimului legal de viteză – 168 de persoane decedate de la începutului anului până în prezent; indisciplina pietonilor, a doua cauză – 108 persoane decedate; indisciplina bicicliştilor – 92 de persoane decedate.

Aşadar, chiar dacă avem un număr mai mic de accidente, totuşi cifrele pe care le-am prezentat apreciem că pentru România reprezintă foarte mult, în contextul în care deţinem un loc neonorabil la nivel european, acela de prima ţară cu un număr de decese raportat la numărul populaţiei”, a spus acesta, în cadrul conferinţei „Educaţie pentru siguranţă”, organizată la Palatul Victoria.

Un nou proiect de OUG privind semnalarea abaterilor grave din trafic

Bogdan Despescu a subliniat importanţa activităţilor educative. Totodată, a menţionat că pe site-ul MAI se află în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care vizează implicarea societăţii civile în semnalarea unor abateri grave comise în trafic, surprinse în înregistrările proprii audio-video.

Printre aceste abateri se numără: nerespectarea culorii roşii a semaforului, comportamentul agresiv, neacordarea priorităţii de trecere, nerespectarea regulilor privind depăşirea, neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată, efectuarea pe autostradă sau drum expres a manevrei de întoarcere. Proiectul prevede totodată utilizarea capabilităţilor administraţiei publice locale pentru constatarea unor abateri grave la regimul rutier, după modelul e-SIGUR.

„În proiectul e-SIGUR, zona de acţiune era pentru autostradă, drumurile expres şi drumurile naţionale. De această dată, venim cu o extindere prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă în zona urbană, pentru că împreună cu administraţiile publice locale putem avea o eficienţă din această perspectivă”, a mai spus el.

Comisarul şef de poliţie Florin Valeriu Catană, director al Direcţiei Rutiere, a declarat că începând cu anul 2018 s-a înregistrat un trend descrescător al numărului de accidente rutiere.

În opinia sa, este „mult mai mult de făcut în această zonă”. În anul 2022, comparativ cu anul 2019, s-a înregistrat o scădere cu 12,4% a persoanelor decedate. Obiectivul va fi să atingem o cifră sub 1.000 de persoane decedate în anul 2030.

„Sunt mulţi paşi de făcut în această zonă şi principalul factor este cel al colaborării, atât între instituţiile implicate în acest proces – Transporturi, Poliţie, MAI, Ministerul Educaţiei, Parlament, Guvern – cât şi societatea civilă, care are un rol determinant în creşterea gradului de conştientizare”, a evidenţiat el.

România, pe primul loc în UE la numărul de decese pe șosele

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a remarcat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ce priveşte numărul de decese în accidente rutiere.

„În continuare, de ani de zile suntem primii în Uniunea Europeană în ce priveşte decesele la un milion de locuitori. 86 de decese la un milion de locuitori, care înseamnă peste 1.600 de decese anual. E cât o localitate care dispare, din păcate, din cauza accidentelor rutiere.

Noi ţintim mai ales către tinerii din România, pentru că trebuie să îi educăm şi trebuie de mici să înţeleagă mai mult ce riscuri sunt în cazul în care nu conduc în siguranţă. Şase din zece şoferi care consumă băuturi şi fac accidente sunt tineri sub 35 de ani”, a spus acesta.