Potrivit Der Spiegel, experţii Ministerului german de Finanţe au în vedere două variante în eventualitatea unei insolvenţe a Greciei. Prima ipoteză este ca ţara să rămână în uniunea monetară, în timp ce a doua preconizează o abandonare a euro şi o reintroducere drahmei ca monedă naţională.

Experţii cer să se deschidă linii de credit preventive pentru unele ţări precum Spania şi Italia în eventualitatea în care Grecia intră în insolvenţă, iar aceste ţări vor întâmpina greutăţi în a obţine capital de pe pieţele financiare.

De asemenea, unele bănci din mai multe ţări ale zonei euro vor trebui să primească ajutor pentru a contracara consecinţele asupra afacerilor lor într-o Grecie intrată în faliment.

Ambele probleme, potrivit experţilor, ar putea apărea indiferent dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro. De aceea, consilierii ministeriali consideră că fondul de salvare ar trebui să primească noi competenţe.
UPDATE: 
La rândul său, premierul grec, Georgios Papandreou, şi-a luat obligaţia, cu ocazia unui discurs ţinut sâmbătă în oraşul Salonic, de a respecta riguros angajamentele în materie de austeritate asumate de Atena faţă de creditorii internaţionali pentru a nu pune ţara “în pericol“, transmite AFP.

“În situaţia în care se află în prezent zona euro (…), orice întârziere, orice ezitare, orice altă opţiune decât respectarea cu fidelitate a angajamentelor noastre (…) este periculoasă pentru ţară şi cetăţeni“, a declarat el în prezenţa partenerilor sociali, la Salonic, localitate în care aproximativ 20.000 de cetăţeni manifestau sâmbătă seara împotriva măsurilor de austeritate, informează Agerpres.

Incidente violente au izbucnit în primele ore ale serii, odată cu debutul diverselor manifestaţii, în timp ce ţara, aflată din nou la limita falimentului, este obligată să înăsprească măsurile de austeritate şi să accelereze privatizările pentru a evita ameninţările de abandon din partea zonei euro şi a FMI.
Forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene pentru a-i respinge pe cei aproximativ 3.000 de şoferi de taxi care se opun liberalizării profesiei lor, una din multiplele reforme lansate de guvern în urma apelului din partea creditorilor internaţionali.

Nu datorăm nimic, nu plătim nimic, nu vindem nimic, nu ne este frică“, a fost sloganul manifestanţilor cărora li s-au alăturat studenţii care se opun recentei reforme a universităţilor, precum şi un grup de suporteri ai clubului local de fotbal Heraklis, nemulţumiţi de excluderea echipei favorite din prima divizie.
Semn al tensiunilor cu care se confruntă Grecia, premierul Georgios Papandreou nu a inaugurat ca de obicei Târgul Internaţional de la Salonic, întrerupând astfel o lungă tradiţie.

Capital.ro arăta încă de ieri că după ce Germania şi Olanda au ameninţat că nu vor aproba a şasea tranşă din ajutorul financiar, în valoare de 8 mld. euro, Grecia ar putea să nu aibă banii necesari plăţii următoarelor salarii ale angajaţilor publici.

Avertismentul creditorilor externi ai Greciei este foarte dur. “Înţeleg că există o rezistenţă din partea populaţiei greceşti faţă de măsurile de austeritate. Este problema Greciei dacă reuşeşte să îndeplinească condiţiile necesare. Nu oferim niciun discount”, a spus, joi, Wolfgang Schauble.

Creditorii au condiţionat acordarea următoarei tranşe din împrumut cu adoptarea de noi măsuri de austeritate care să aducă o economie la buget de cel puţin 1,7 mld. euro. Fără tranşa respectivă, Greciei îi lipsesc cel puţin 1,5 mld. de euro pentru a reuşi să plătească salariile în sistemul bugetar pe data de 17 octombrie, scrie Ekathimerini.