Reglementarea lobby-ului ar scoate la lumină pe toţi cei care practică acest tip de activitate, dar în realitate lobbyştii şi politicienii nu doresc o astfel de lege, ci doar practicarea lobby-ului din care se câşigă bani buni, a declarat Liviu Mihăileanu expert în domeniu.

“În prezent, prin lege doar statul este obligat să fie transparent în ceea ce priveşte deciziile. Prin reglementarea activităţii de lobby se vor aduce la lumină şi corporaţiile care fac lobby. Ne trezim peste noapte cu legi sau cu modificări importante ale unor articole din anumite legi şi ne întrebăm de unde vin aceste idei. În realitate, în spate este o activitate importantă de lobby. În acest sens trebuie să fie transparenţă şi la nivelul activităţii de lobby la nivel corporatist”, a spus Mihăileanu, marţi, în cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Mihăileanu este şi senior consultant în cadrul companiei PricewaterhouseCoopers România, dar la dezbatere a vorbit în calitate de coautor al unei publicaţii în domeniul lobby-ului, scrisă împreună cu Aurelian Horja – “Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei”.

Nu avem nici măcar o lege proastă pe care să o putem îmbunătăţi

El a arătat că, în ultimii zece ani, au fost propuse şase proiecte de lege privind activitatea de lobby, dar din diferite motive, niciunul nu a fost adoptat. Ultima propunere, din 2009, a Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediul de Afaceri este încă în dezbatere publică.

“Ne chinuim de 20 de ani să avem o lege a lobby-ului, nu avem nici măcar o lege proastă pe care să o putem îmbunătăţi, aşa cum s-a întâmplat în alte state din Europa. Era sănătos pentru România dacă se adopta şi cea mai proastă lege. Problema este că nu se vrea o lege. Nu vor nici cei care fac lobby, nici politicienii. În schimb ceea ce se doreşte este să se practice lobby-ul pentru că se câştigă bani buni din asta. Sunt companii şi interese de miliarde de euro”, a spus Mihăileanu.

În România se face lobby agresiv şi intens de 20 de ani

În acest sens, el a arătat că în România se face lobby agresiv şi intens de 20 de ani, iar unul dintre motivele pentru care se amână adoptarea unui act normativ ar fi că această activitate ar fi practicată doar de cinci companii.

“Unii zic că nu facem o lege pentru că există doar cinci companii care fac lobby. Acestea însă reprezintă companii care influenţează viaţa a 22 de milioane de români. Nu facem lege doar pentru aceste cinci companii, ci pentru toate firmele care ne influenţează pe toţi. Pe de altă parte, în România fac lobby şi camerele de comerţ şi patronatele, sindicatele, biserica, ONG-urile, dar şi persoanele publice”, a adăugat Mihăileanu.

Este mai simplu să nu fii transparent

Pe de altă parte, el a arătat că politicienii se feresc foarte mult de a discuta de lobby pentru că sunt catalogaţi, acest concept fiind asimilat cu traficul de influenţă, deşi în ultima perioadă s-a constat o înţelegere mai corectă a celor două tipuri de activităţi.

“Singura problemă este transparenţa. Este mai simplu să nu fii transparent pentru că poţi avea anumite derapaje de la cadrul legal, insesizabile, dar pe care le poţi descoperi după 6-7 ani. Totuşi ne îndreptăm spre o reglementare prin lege pentru că la nivelul forurilor comunitare se doreşte ca în următorii doi ani să se realizeze un registru obligatoriu al lobbyiştilor. Din fericire pentru noi ne ajută contextul extern să mergem şi noi pe drumul bun”, a mai spus Mihăileanu.

Nereglementarea acestui tip de activităţi duce, în opinia specialiştilor prezenţi la dezbatere, la imposibilitatea de a garanta dreptul la informaţie al celorlaţi actori sociali, pentru că în prezent nu se ştie exact cine face lobby şi ce activităţi de lobby se fac şi crează premisa pentru derapaje în trafic de influenţă sau alte fapte de corupţie.

În acest sens, legea ar trebui să echilibrată astfel încât să asigure legitimitate celor care fac lobby, transparenţă intereselor şi acţiunilor ambelor părţi – lobbyişti şi autorităţi şi dreptul la liberă exprimare.

Ultima variantă a proiectului de lege privind lobby-ul defineşte noţiunea “lobbyist de profesie”, respectiv persoana care, în calitate de angajat al unui client şi în schimbul unor compensaţii materiale sau de altă natură, prestează servicii care implică mai mult de o comunicare de tip lobby, dar nu şi acea persoană ale cărei activităţi de lobby constituie mai puţin de 20% din serviciile furnizate clientului său într- o perioadă de şase luni.

Legea interzice desfăşurarea activităţii de lobby de către parlamentari, reprezentanţi ai Guvernului, salariaţii din administraţia publică, agenţii sau regiile de stat, directorii şi membrii din conducerea acestora, precum şi de către operatorii economici în cadrul căruia statul deţine o participaţie mai mare de 51%, directorii şi membrii consiliului de administraţie al acestora. Nici partidele politice şi persoanele din conducerea acestora nu pot face lobby.

SURSA: Mediafax