Majorarea contribuţiilor sociale cu 3,3%, prevăzută în bugetul pe 2009, va pune o presiune în plus pe angajatori, care, în plină criză economică, reuşesc cu greu să menţină locurile de muncă.

Deşi bugetul pentru 2009 a fost prezentat de Guvern drept principala pâr­ghie prin care statul va susţine creşterea economiei, în vremuri de criză, majorarea contribuţiilor de a­si­gurări cu 3,3% va genera costuri su­plimentare pentru toţi angajatorii din economie. În condiţiile în care men­ţinerea locurilor de muncă este ameninţată, pe mă­­su­ră ce volumul afa­cerilor scade de la lună la lună, noua povară fiscală creează dificultăţi mult mai mari decât beneficiile oferite prin alte măsuri „anticriză“.

Contribuţiile de asigurări vor fi majorate cu 3,3% şi vor reveni la nivelul din primul semestru al anului trecut, a declarat ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Contribuţiile cumulate pentru angajat şi angajator sunt, în prezent, de 40,1% din venitul salarial brut, în timp ce în perioada ianuarie-iunie 2008 erau de 43,15%. Măsura Guvernului este justificată prin nevoia de suplimentare a veniturilor bugetare. Dublarea pensiilor, pe parcursul ultimilor patru ani, a sărăcit bugetul de asigurări sociale care, dintr-un buget prin tradiţie excedentar ajunsese deja la un deficit de peste 600 milioane de lei până la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Gu­vernul anterior a mizat pe faptul că diminuarea con­­tribuţiilor este posibilă concomitent cu mărirea pen­siilor şi alocarea a două procente din contribuţia de pensie a angajatului către fondurile administrate privat. Analiştii economici au avertizat Executivul de la Bucureşti că, pe termen mediu, acestea măsuri nu vor putea fi păstrate simultan. Pe de altă parte, nivelul contribuţiilor sociale este foarte ridicat în România comparativ cu alte ţări europene sau din regiune. Conform unui raport al Băncii Mondiale din 2008, contribuţiile de asigurări reprezintă peste două treimi din totalul taxelor pe care le plăteşte o companie românească de dimensiune medie.

În compensare, Guvernul a anunţat, alături de alte măsuri menite să sprijine economia – cum ar fi capitalizarea CEC şi a Eximbank, continuarea programului Rabla, susţinerea exporturilor prin alocări bugetare – că angajatorii vor fi scutiţi timp de trei luni de plata contribuţiilor pentru indemnizaţiile de şomaj tehnic.

Fără disponibilizări la stat

Totodată, Guvernul intenţionează să cheltuiască zece miliarde de euro pentru infrastructură, transporturi, mediu, reabilitarea termică a locuinţelor, bani care ar urma să contribuie la crearea de locuri de muncă şi să genereze contracte pentru firmele private.

Astfel, cheltuielile cu investiţiile ar trebui să reprezinte 20% din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, în sumă de 51,16 miliarde de euro. „Este principala măsură care susţine creşterea economică şi principala măsură anticriză. Pentru că, pe de o parte, mizează pe menţinerea locurilor de muncă existente şi pe crearea unora noi, acolo unde este posibil, şi alimentarea evidentă a bugetului de stat cu acele sume necesare pentru a ne putea achita obligaţiile sociale pe care le avem“, a declarat primul-ministru.

Din solidaritate cu mediul privat, după cum s-a exprimat Emil Boc, Guvernul va restrânge cu 20% cheltuielile de personal, care ar scădea de la 8,4% la 7,5% din PIB. Şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi reduse de la 6,5% la 5% din PIB.

„Obiectivul Guvernului este de a strânge cureaua acolo unde se poate, într-un an de criză. Obiectivul nostru este să păstrăm locul de muncă, nu să îl trimitem pe om acasă, dar vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care împovărează bugetul“, a spus Boc. Sporurile, primele şi bonusurile din sistemul public vor fi parţial eliminate şi diminuate de către fiecare instituţie până la sfârşitul lunii martie, iar orele suplimentare nu vor mai fi plătite, ci compensate cu zile libere. Potrivit unei analize a Executivului, primele şi plăţile pentru orele suplimentare au crescut cu 272% în ultimii patru ani, sporurile cu 26%, iar salariile de bază cu 76%. Prin urmare, salariile bugetarilor nu vor mai creşte cu zeci de procente în 2009. Proiectul de buget stabileşte doar o indexare a acestora şi a pensiilor cu rata inflaţiei, estimată la 5%. Majorarea se va face în două etape, cu 3% de la 1 aprilie şi cu 2% de la 1 octombrie.

Premierul Boc a precizat că inclusiv salariile profesorilor vor creşte cu 5%, iar o suplimentare va fi realizată în funcţie de anumite criterii de performanţă, care vor fi stabilite de Ministerul Educaţiei.

Promisiuni sociale

144-25129-04_guvern_mediafax_05.jpgPe de altă parte, bugetul include o serie de măsuri sociale, cum ar fi pensia minimă de 350 de lei de care vor beneficia circa un milion de persoane şi va însemna un efort bugetar de 190 de milioane de euro. O altă măsură pentru categoriile defavorizate este compensarea cu 90% a medicamentelor în cazul veniturilor mai mici decât salariul minim. Atât premierul, cât şi ministrul de finanţe au declarat că, în 2009, constrângerile bugetare sunt cauzate, pe de o parte, de criza financiară, iar pe de cealaltă, de „iresponsabilitatea“ fos­­­tului executiv, care a condus la un deficit bugetar de peste 5% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de 7,8%.

Indicatorii macroeconomici pentru anul acesta au fost revizuiţi în jos la elaborarea bugetului. Creşterea economică ar urma să fie de 2,5%, în condiţiile în care Comisia Europeană şi analiştii economici se aşteaptă la o încetinire de până la 1% sau chiar recesiune. PIB-ul este prognozat, astfel, la 144,7 miliarde de euro, inflaţia la 5%, iar cursul mediu de schimb de 4 lei pentru un euro. Veniturile bugetare se vor situa la 35,5% din PIB, procentaj din care fondurile europene ar reprezenta 1,7% din PIB.

Bugetul de stat şi cel de asigurări sociale vor fi definitivate în această săptămână şi vor fi transmise pentru dezbateri Parlamentului.

43,5% vor reprezenta contribuţiile de asigurări sociale din venitul salarial brut, după aprobarea bugetului pe 2009 – în creştere cu 3,3% faţă de nivelul actual

Măsuri „anticriză“

• Alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură
• Achitarea datoriilor guvernamentale, cu privire la restanţele lăsate de vechiul guvern, a facturilor şi a subvenţiilor restante, pentru a nu crea blocaje în economie.
• Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor comunitare
• Capitalizarea CEC cu aproximativ 250 de milioane de euro şi a Eximbank pentru susţinerea IMM-urilor
• Înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri şi, în cadrul CEC, a fondului de finanţare pentru IMM-uri
• Alocarea, prin bugetul de stat, a aceleiaşi sume ca în 2008 pentru promovarea ex­porturilor, precum şi majorarea contri­bu­­ţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi
• Continuarea şi extinderea programului „Ra­bla“, prin acordarea sumei de 3.800 de lei, precum şi finanţarea a 60.000 de vehicule
• Scutirea de la plata contribuţiilor de asigu­rări pentru venituri în cazul şomajului teh­nic.