Noua TAXĂ. Această propunere s-ar afla într-o etapă preliminară de lucru, iar printre susținătorii ideii s-ar număra premierul Ilie Bolojan și președintele, Nicușor Dan. Potrivit informațiilor obținute de AdevărulBisericii.ro, inițiativa ar putea fi inclusă într-un pachet de reforme fiscale menit să crească eficiența bugetară.
Printre variantele discutate se numără: impunerea unor contribuții sociale mai mari pentru veniturile clericilor, diminuarea subvențiilor de stat pentru salariile din sectorul religios, reducerea facilităților fiscale pentru ONG-urile cu caracter religios și suprataxarea anumitor proprietăți aflate în patrimoniul unităților de cult, mai ales în marile orașe.
Modificări de impozitare
Noua TAXĂ. Deocamdată, nu a fost demarat un dialog oficial între stat și reprezentanții cultelor. Surse din mediul eclezial afirmă că ideile circulă într-un cerc restrâns de decizie. Biserica Ortodoxă Română nu ar fi fost consultată în mod formal.
Contextul acestei posibile schimbări fiscale vine în urma presiunilor exercitate de unele formațiuni politice și organizații civice, care cer de mai mult timp o „revizuire modernă” a relației dintre stat și cultele religioase.
Deși Guvernul nu a emis până acum un punct de vedere oficial, în interiorul Bisericii se resimte deja neliniștea. Anumiți ierarhi, sub protecția anonimatului, susțin că măsurile, dacă vor fi aplicate, pot genera tensiuni în relația Stat–Biserică și pot avea un impact negativ asupra coeziunii sociale.
„Dacă aceste planuri se concretizează, ele ar putea fi percepute drept un atac simbolic la adresa unei instituții fundamentale pentru identitatea națională”, a declarat o sursă bisericească pentru AdevărulBisericii.ro.
Impactul financiar
Noua TAXĂ. Pentru moment, nu există clarificări privind calendarul sau forma exactă pe care ar putea-o lua aceste măsuri. Totuși, subiectul începe să fie tot mai prezent în dezbaterea publică. Impactul unei asemenea decizii ar putea fi semnificativ, atât din punct de vedere social, cât și politic.
Pe fondul deficitului bugetar în creștere și al presiunilor din partea Comisiei Europene privind disciplina fiscală, mai mulți economiști, ONG-uri și partide politice au cerut revizuirea privilegiilor fiscale de care beneficiază Biserica.
Printre argumentele aduse se numără:
Necesitatea de colectare echitabilă a taxelor, mai ales într-un context economic instabil;
Echilibrarea sprijinului bugetar între instituții religioase și alte domenii esențiale (educație, sănătate);
Lipsa de transparență financiară a unor unități de cult;
Nevoia de a alinia regimul fiscal la standardele europene, unde multe state au redus semnificativ subvențiile pentru instituțiile religioase.
