Noua ordine mondială, dată de explozia prețului aurului. Avertismentul transmis de economiști

Noua ordine mondială este dată de explozia recentă a prețului aurului. Guvernele și băncile centrale au considerat de mult timp aurul drept o posibilă sursă de stabilitate monetară și securitate economică.

Această percepție persistă și în prezent, conform opiniei exprimate de Harold James, profesor de istorie și afaceri internaționale la Universitatea Princeton, într-un articol publicat de Project Syndicate.

Aurul a redevenit relevant în cadrul sistemului monetar internațional. Cu peste 50 de ani în urmă, președintele american Richard Nixon a „închis fereastra aurului”, marcând depășirea obsesiei pentru metalele prețioase. Astfel, a început o nouă eră a monedelor fiat.

Cu toate acestea, în prezent, monedele fiat se confruntă cu provocări fiscale și din partea noilor tehnologii, iar prețul aurului a atins niveluri istorice maxime.

Susținătorii investițiilor în aur argumentează, desigur, că acest metal rămâne o investiție ideală pentru păstrarea valorii pe termen lung. Cu toate acestea, este o eroare să credem că aurul este singurul stabil, remarcă profesorul.

Aur
Puterile lume pariază pe aur / SURSA FOTO: Dreamstime

Scăderea prețului aurului adusese stabilitate

Dimpotrivă, prețul aurului reflectă o curbă a neliniștilor, iar creșterile semnificative indică o căutare a siguranței într-o lume în care alte valori sunt amenințate.

În anii ’90, prețul aurului a înregistrat o scădere dramatică odată cu sfârșitul Războiului Rece, care a adus o nouă atmosferă de pace și stabilitate.

Cu toate acestea, prețul aurului a cunoscut o creștere semnificativă după criza financiară din 2008 și pe fondul izbucnirii pandemiei de COVID-19, iar această tendință a continuat și în acest an.

China, Rusia și Turcia cumpără masiv metalul galben

O mare parte din creșterea cererii de aur provine de la băncile centrale. De exemplu, China, care avea rezerve de aur relativ modeste în jur de 395 de tone în anul 2000, deține acum 2.260 de tone. Este remarcabil faptul că China și-a crescut substanțial stocul de aur în anii 2009 și 2015, perioade care au coincis cu o creștere a scepticismului față de globalizare în întreaga lume.

Rusia și Turcia au început, de asemenea, să acumuleze stocuri masive de aur după anul 2015, iar aceeași tendință este evidentă și mai recent în Uniunea Europeană, unde țări precum Cehia și Polonia și-au mărit rezervele de aur.

Căutarea stabilității „aurite” este, așadar, o reacție la o lume în schimbare, reflectând o creștere a încrederii în formarea unei noi ordini politice. Cu un secol în urmă, în contextul în care lumea revenea la standardul de aur după Primul Război Mondial, John Maynard Keynes descria aurul ca pe o „relicvă barbară”, deoarece era moneda conflictului.

Profesorul argumentează că atunci când stabilitatea politică va reveni, prețul aurului va scădea. Între timp, guvernele și băncile centrale care au investit în aur își vor fi asigurat o protecție într-o lume nesigură.