Noii membri au reactionat diferit la socul integrarii

timpului, cote ametitoare, de 80-90%, i-a lasat deseori pe oficialii europeni cu gura cascata. Unii, purtati de valul cifrelor statistice, cred sincer ca locuitorii din spatiul danubiano-carpato-pontic sunt gata de orice sacrificiu pentru a intra in clubul de la Bruxelles. Dar altii au inteles ca de vina pentru entuziasmul exagerat este, in realitate, lipsa crasa de cunostinte in ceea ce priveste implicatiile practice pe care le are aderarea la UE.Colegii nostri mai avansati au stiut ceva mai bi

timpului, cote ametitoare, de 80-90%, i-a lasat deseori pe oficialii europeni cu gura cascata. Unii, purtati de valul cifrelor statistice, cred sincer ca locuitorii din spatiul danubiano-carpato-pontic sunt gata de orice sacrificiu pentru a intra in clubul de la Bruxelles. Dar altii au inteles ca de vina pentru entuziasmul exagerat este, in realitate, lipsa crasa de cunostinte in ceea ce priveste implicatiile practice pe care le are aderarea la UE.Colegii nostri mai avansati au stiut ceva mai bine despre ce e vorba. De aceea, nici nu s-au aratat atat de disperati sa intre in Uniune. Si, in unele cazuri, prognozele alarmiste ale euroscepticilor unguri sau polonezi s-au adeverit. La vecinii din vest, de exemplu, imediat dupa aderare, preturile unor alimente, dar si cele de pe piata imobiliara ori ale imbracamintei si incaltamintei au crescut brusc. Si unele au ramas sus si acum, zece luni mai tarziu.De altfel, cresteri de preturi au fost inregistrate peste tot, unele ca urmare a introducerii de taxe suplimentare, altele speculative. Desi veniturile din cele zece noi state membre sunt in jur de 50% din media celor 15 membri vechi ai UE, benzina, mancarea ori serviciile au ajuns sa coste aproximativ la fel.Exista si alte nemultumiri. In Slovacia, potrivit unei declaratii a ministrului agriculturii, Jan Golian, daca agricultorii aveau, inainte de aderare, pierderi de zeci de milioane de euro anual, dar primeau subventii de la buget inainte de inceperea campaniei, ceea ce ii mentinea la limita profitabilitatii, se spera acum intr-un profit total de aproape 100 de milioane de euro. Insa subventiile se primesc, conform noilor reguli, dupa recolta, ceea ce le-a creat dificultati serioase multor fermieri. Iar in Polonia, grija cea mai mare o reprezinta cele trei milioane de someri, care nu au inca acces la piata muncii din UE.Exista insa si reversul medaliei. In Estonia, de pilda, se asteapta, in acest an, o crestere cu 15% a turistilor straini (de la 3,4 milioane in 2004). Aceasta, in conditiile in care populatia tarii este de numai 1,4 milioane de locuitori. Marea majoritate a vizitatorilor se concentreaza in capitala Tallin, unde rata de ocupare a hotelurilor a ajuns pana la 100% in lunile de dupa integrarea de anul trecut. In Cehia, dupa ce au privit cu teama noua situatie, fermierii si-au dat seama ca ii pot concura cu succes pe cei din Germania ori Franta, ba chiar ca preturile la anumite produse, cum ar fi laptele, sunt mai mici decat cele din Occident.