La nivel internațional, populația se confruntă cu o inflație record nemaiîntâlnită de zeci de ani, pe măsură ce prețurile cresc vertiginos la produsele de bază precum alimentele, încălzirea, transportul și cazarea. Și, deși s-ar putea să se întrevadă un vârf, efectele s-ar putea înrăutăți.

Pandemie și războiul au dus la creșterea inflației

O perioadă îndelungată și confortabilă de inflație redusă și rate scăzute ale dobânzii s-a încheiat brusc după ce a lovit pandemia de Coronavirus, în timp ce guvernele și băncile centrale au menținut pe linia de plutire companiile și gospodăriile acordând ajutoare de mii de miliarde de dolari.

Aceste măsuri i-au împiedicat pe lucrători să treacă în șomaj, a împiedicat firmele să intre în faliment și a împiedicat prăbușirea prețurilor locuințelor. Însă, contrar, a dezechilibrat cererea și oferta ca niciodată înainte. Până în 2021, pe măsură ce blocajele se încheiau și economia globală creștea într-un ritm vertiginos, banii destinați stimulării au copleșit sistemul comercial mondial.

Fabricile care și-au sistat activitatea nu au putut accelera suficient de repede pentru a satisface cererea. Normele de siguranță împotriva Coronavirus au provocat penurii de forță de muncă în comerțul cu amănuntul, transporturi și asistență medicală, iar boom-ul de redresare a provocat o creștere bruscă a prețurilor la energie. Ulterior, Rusia a invadat Ucraina în februarie, iar sancțiunile impuse de Occident asupra principalului exportator de petrol și gaze naturale au făcut ca prețurile carburanților să crească și mai mult.

Îngrijorările legate de costul vieții domină politica națiunilor bogate

Odată cu venirea iernii în emisfera nordică, presiunea asupra costurilor de trai urmează să crească pe măsură ce facturile la combustibil vor crește. Lucrătorii au intrat în grevă în domenii precum sănătatea și aviația pentru a cere ca salariile să fie raportate la cursul inflației. În cele mai multe cazuri, aceștia trebuie să se mulțumească cu mai puțin.

Îngrijorările legate de costul vieții domină politica națiunilor bogate, în unele situații, acestea au lăsat în urmă alte priorități, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice. Deși recentele scăderi ale prețurilor la benzină au amortizat o parte din presiune, inflația rămâne o prioritate pentru administrația președintelui american Joe Biden. Emmanuel Macron, președintele Franței, și Olaf Scholz, șeful statului german, își storc bugetele pentru a canaliza miliarde de euro în programe de sprijin.

Dar, dacă în economiile industrializate lucrurile sunt dificile, creșterea vertiginoasă a prețurilor la alimente agravează sărăcia și suferința în țările slab dezvoltate, din Haiti până în Sudan și din Liban până în Sri Lanka. Programul alimentar mondial a estimat că 70 de milioane de persoane în plus la nivel mondial au fost împinse mai aproape de foamete de la începutul războiului din Ucraina, în ceea ce numește un „tsunami al foamei”.