Solicitati sa precizeze unde s-a produs fisura care a determinat reintroducerea in circulatie a unei bancnote scoase din uz, reprezentantii bancii centrale raspund, surprinzator, cu doua intrebari: „De ce persoana care a ridicat banii de la banca nu a refuzat o astfel de bancnota sau de ce persoana care a sesizat ulterior ca bancnota purta stampila „Fragment fara valoare” nu a prezentat-o unei sucursale a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vederea elucidarii acestui aspect?”.
Bancnota in cauza a ajuns la revista Capital de la un cetatean care a incasat-o de la un magazin din sectorul 1 al Capitalei. Este de vina persoana care s-a trezit cu bancnota fara valoare in buzunar, deci cu o gaura de 50.000 de lei? Este de vina comerciantul ca a dat-o mai departe? Nici unul, nici celalalt nu avea obligatia legala de a observa falsul. Lipsa lor de atentie (a comerciantului cand a primit-o, la randul lui, si a persoanei care ne-a sesizat) ii costa doar pierderea valorii inscrise pe biletul de banca. Nu acelasi lucru se poate spune insa cand la mijloc este o banca comerciala, o institutie care lucreaza numai cu bancnote si care poarta raspunderea pentru reintroducerea in circulatie a unui bilet fals. „Banca comerciala a comis o dubla greseala, in ambele cazuri abatandu-se de la normele in vigoare si anume: pe de o parte, a introdus o bancnota deteriorata intr-un pachet cu bancnote bune, atunci cand a depus numerarul la BNR, iar pe de alta parte, a repus in circulatie o bancnota identificata de banca centrala ca fiind fara valoare”, recunoaste Ion Nitu, director in Banca Nationala a Romaniei. Cum de a fost posibil? Banca centrala spune ca acesta este rezultatul „neatentiei unui salariat din compartimentul de casierie”. De fapt, de existenta acestei bancnote se fac vinovati mai multi functionari din banca respectiva. Primul este cel care a incasat-o. Lipitura dintre cele doua fragmente de bancnote este evidenta. Apoi, chiar seriile diferite arata ca avem in fata o bancnota care nu mai are ce cauta pe piata. Mai este si cel care a trimis-o catre banca centrala, drept exces de numerar.
La BNR s-a depistat ca bancnota nu mai avea nici o valoare. Functionarul bancii centrale a aplicat stampila „Fragment fara valoare”, seful de serviciu a semnat pe fiecare dintre cele doua fragmente. Bancnota a fost apoi introdusa intr-un plic, pentru a fi retrimisa bancii comerciale de la care a plecat. Un delegat al bancii comerciale preia plicul care ajunge, in final, la compartimentul de casierie, unde sunt verificatorii de bani. Logistic, atat in BNR, cat si in bancile comerciale, bancnotele deteriorate sau false sunt pastrate in locuri diferite de cele valide. In cazul mentionat, se pare ca ruptura s-a produs in momentul in care unul dintre casieri (el a fost depistat de BNR) a amestecat bancnotele bune cu cea retrasa din circulatie.
Aici intervine un alt semn de intrebare: de ce trebuie BNR sa retransmita unei banci bancnota de care este sigura ca nu mai are nici o valoare? Ion Nitu afirma ca acesta este un procedeu uzitat pentru a i se aduce bancii la cunostinta ca nu a sesizat existenta deteriorarii sau falsului. O bancnota deteriorata ramane la banca pana ce aceasta colecteaza cel putin 1.000 de bucati ce urmeaza sa fie trimise la banca centrala pentru a intra la masina de tocat.
Un caz care poate
deveni un precedent
Neglijenta unui functionar bancar se repercuteaza asupra clientilor bancii. O data scos dintr-o banca, un bilet fara valoare inseamna o pierdere neta pentru cel care a intrat in posesia lui. O bancnota deteriorata poate fi preschimbata la una din sucursalele Bancii Nationale, contra unei sume data de gradul de uzura a biletului respectiv. De exemplu, pentru o bancnota deteriorata in proportie de 50%, beneficiarul ei va incasa jumatate din valoare. Daca este rupta, ca in cazul mentionat, pierderea e totala. In consecinta, deplasarea sursei noastre la sucursala BNR este lipsita de sens, atata vreme cat tardiv, e-adevarat, si-a dat seama ca bancnota e lipsita de valoare, din moment ce avea aplicata stampila BNR. Poate doar constiinta civica sa te-ndemne sa faci un asemenea gest.
Bancherii din banca centrala spun ca acesta este primul caz de aparitie pe piata a unei bancnote cu stampila bancii centrale aplicata pe ea. Surse din Directia de Combatere a Crimei Organizate confirma acest lucru. Aceasta insa nu scuza cu nimic faptul ca dintr-o banca comerciala a fost repusa in circulatie o bancnota acoperita aproape un sfert de stampila BNR. Daca acest lucru a fost posibil, atunci bancnote false se pot strecura liber printre degetele functionarilor de banca, inainte ca acestea sa ajunga sa fie verificate de aparatura BNR.    

Capitala, raiul banilor falsI

Falsificarea banilor este un fenomen ce ia amploare de la an la an in Romania. Aparatura ultrasofisticata folosita in contrafacerea bancnotelor face ca falsurile sa devina din ce in ce mai greu de depistat.
Adriana Halpert, Carmen RudniTchi
Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) a depistat anul trecut peste 480 de infractiuni de fals de bancnote romanesti si 2.636 de cazuri de plasare a banilor falsi. Astfel, au fost scoase din circulatie 886,3 milioane lei. In ceea ce priveste valuta, au fost descoperite peste 1.330 de cazuri de plasare: s-au confiscat 223.291 dolari, 82.850 marci germane si 96,6 milioane lire sterline. Captura politistilor de la BCCO privind falsurile de bancnote a fost anul trecut cu 505 milioane lei mai mare ca cea din anul 2000.
Fenomenul de falsificare a bancnotelor romanesti si de plasare a valutei false ia amploare in Romania de la an la an. Tehnica ultrasofisticata utilizata in prezent in falsificarea banilor face aproape imposibila identificarea unui fals cu ochiul liber de catre un nespecialist in domeniu. Chiar si aparatura speciala a unor banci comerciale, folosita pentru depistarea falsurilor se insala uneori, ne-au precizat surse din cadrul Politiei. Cele mai multe situatii in acest sens sunt intalnite la valuta. Un caz concret se afla in prezent in atentia BCCO. Mai multe bancnote de 100 de dolari, desi au fost depistate ca fiind falsificate de aparatele Politiei, au trecut cu brio de testul verificarii prin aparatele a doua banci.
In cazul bancnotelor romanesti, valorile cele mai falsificate sunt de 50.000 de lei si de 100.000 de lei, iar in cazul dolarilor, bancnota de 100 USD editata in 1996. Cea mai mare captura a BCCO a fost de 1.500 de bancnote de 100.000 de lei, in valoare totala de 150 milioane lei, din care s-a reusit plasarea a 10 milioane lei. Cele mai frecvente locuri de plasare a falsurilor sunt targurile de animale, pietele si magazinele sau chiar si casele de schimb valutar. „Falsurile sunt plasate in special in locuri unde
exista persoane fizice care nu cunosc elementele de siguranta. Se profita de naivitatea oamenilor, in special de cea a taranilor care vand marfa in targuri si piete”, spun surse autorizate din cadrul BCCO.
Valuta falsa intra in Romania prin mai multe filiere. In zona Moldovei se introduc contrafacerile provenite din CSI, iar in Ardeal falsurile de valuta venite dinspre Italia si Ungaria. Insa filierele cele mai uzitate prin care se introduce valuta falsa la noi in tara sunt Bulgaria si Turcia.
Conform ofiterilor din BCCO, Bucurestiul este raiul falsificatorilor si al plasarilor de bancnote false. Amploarea fenomenului de contrafacere a monedei nationale este data si de faptul ca elementele de siguranta ale bancnotelor romanesti sunt mai usor de falsificat decat in cazul valutei. In opinia specialistilor de la BCCO, cazurile de falsificare a banilor vor scadea o data cu schimbarea bancnotelor din hartie cu cele de plastic. „Au incercat sa falsifice in Romania bancnotele de plastic, dar nu au reusit. Nici macar un caz de fals de bancnota din plastic nu am avut pana acum”, sustin sursele citate.