NATO, în pragul unei crize majore. Declarațiile lui Donald Trump tensionează relațiile cu Europa: Încep să se destrame

Tensiunile din interiorul NATO ating un nivel critic, pe fondul declarațiilor președintelui Donald Trump și al neînțelegerilor tot mai profunde dintre Statele Unite și aliații europeni. În timp ce oficialii din Europa avertizează asupra riscului de fragmentare, la Washington se discută deja despre limitele legale ale unei eventuale retrageri.

„NATO începe să se destrame”. Avertismente dure din Europa

Tot mai mulți lideri și diplomați europeni privesc cu îngrijorare evoluțiile din interiorul alianței, în contextul relațiilor tensionate cu Washingtonul.

„NATO e paralizat, nici măcar nu mai pot avea ședințe”, a declarat, sub anonimat, un diplomat european pentru Politico.

Un alt oficial european a formulat o evaluare și mai severă:

„E destul de clar că NATO începe deja să se destrame. Nu putem aștepta până când (NATO) va fi complet mort”.

Aceste concluzii apar după consultări extinse între oficiali europeni, în care au fost analizate scenarii privind viitorul securității pe continent.

Donald Trump reaprinde tensiunile: „NATO este de nerecunoscut”

Președintele Donald Trump a reluat criticile la adresa alianței și a readus în discuție retragerea SUA din NATO.

Într-un interviu pentru Telegraph, acesta a afirmat că retragerea este „dincolo de orice reconsiderare”, deși în alte declarații a spus că înclină „puternic” spre această decizie.

„[NATO] este de nerecunoscut”, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Telegraph. „Întotdeauna am știut că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, apropo”.

Într-o reacție publică recentă, liderul american a fost și mai tranșant:

„Fără SUA, NATO ESTE UN TIGRU DE HÂRTIE! Nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran alimentat de arme nucleare”.

Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor Washingtonului față de lipsa de implicare a unor state europene în criza din Orientul Mijlociu.

Europa se distanțează de SUA și caută alternative de apărare

Mai multe state europene au început să adopte poziții independente față de strategia americană, inclusiv prin limitarea accesului forțelor SUA în spațiul aerian sau în baze militare.

În paralel, liderii europeni analizează tot mai serios scenarii alternative de securitate, în cazul în care Statele Unite s-ar retrage din NATO.

O astfel de evoluție ar avea un impact direct asupra securității Europei, în special pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, care depind în mod esențial de garanțiile oferite de alianță.

În prezent, SUA reprezintă principalul pilon militar al NATO, atât prin capacitățile logistice, cât și prin nivelul bugetului de apărare, superior contribuțiilor majorității statelor europene.

Mark Rutte, criticat în interiorul alianței

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se confruntă cu nemulțumiri din partea unor lideri europeni.

Acesta este perceput ca fiind prea apropiat de administrația americană și prea rezervat în a critica pozițiile Washingtonului, în ciuda tensiunilor evidente din interiorul alianței.

Potrivit unor surse diplomatice, declarațiile sale publice, în care susține că „nu există nicio problemă cu NATO”, au generat iritare în rândul aliaților europeni.

Congresul a încercat să blocheze decizia unilaterală

Îngrijorările legate de o posibilă retragere au determinat Congresul SUA să adopte încă din 2023 o lege care limitează puterea președintelui.

Inițiativa a fost susținută de senatorii Tim Kaine și Marco Rubio și prevede că o astfel de decizie nu poate fi luată unilateral.

Concret, retragerea SUA din NATO trebuie:

-fie aprobată de două treimi din Senat

-fie adoptată printr-un act al Congresului

Legea a fost inclusă în Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2024 (H.R.2670), adoptată în decembrie 2023 cu un vot majoritar bipartizan și promulgată de Joe Biden.

Actul normativ prevede și obligația notificării Congresului cu cel puțin 180 de zile înainte de inițierea procedurii de retragere.

Experții avertizează: legea „nu este etanșă”

Specialiștii în drept constituțional atrag însă atenția că aceste restricții nu sunt imposibil de ocolit.

Administrația Trump ar putea invoca prerogativele prezidențiale în politica externă pentru a depăși limitările impuse de Congres.

„Legea „nu este etanșă””, a declarat pentru Politico Scott Anderson.

„Nu este un caz clar și simplu; este vorba despre Congresul care îți spune că nu poți face asta, iar dacă ignori Congresul, va trebui să ne confruntăm în instanță în legătură cu acest lucru”, a explicat acesta.

Un conflict juridic incert

La rândul său, Curtis Bradley a subliniat că nu este clar dacă Congresul ar putea acționa eficient în instanță o astfel de decizie.

„Pentru ca problema să fie judecată, ar trebui să existe cineva care are calitatea juridică de a intenta acțiunea”, a spus Bradley. „Singura parte la care mă pot gândi că ar putea avea această calitate ar fi chiar Congresul, dar nu este clar că republicanii din Congres ar susține o astfel de acțiune”.

„Este un teren juridic foarte disputat și nu este 100% clar”, a concluzionat Anderson.

Retragerea nu ar fi imediată, dar impactul ar fi major

Chiar dacă ar fi inițiată, retragerea SUA din NATO nu s-ar produce instantaneu. Conform tratatului alianței, este necesară transmiterea unei „notificări de denunțare”, iar ieșirea devine efectivă după un an.

O astfel de decizie ar reprezenta una dintre cele mai importante schimbări strategice din ultimele decenii, cu impact direct asupra securității Europei.

Pentru state precum România, miza nu este doar politică, ci una de securitate directă, în condițiile în care echilibrul de putere global ar putea fi redefinit.