Ar fi fost greu de anticipat în 2009 – an în care industria de profil a avut de depăşit criza financiară şi pe cea a materiilor prime, ambele pe fondul unei invazii de produse ieftine din Asia -, că proprietarii Musette vor decide să meargă înainte cu o strategie de tipul „ori -ori“, mai exact „up or out“, pentru a păstra o formulare ce-i aparţine lui Alin Bâtlan, care conduce, împreună cu Cristina şi Roberto Bâtlan, afacerea de peste 10,5 mil. euro a familiei. „Am ales să facem un produs din ce în ce mai bun, menit să câştige chiar şi pe cele mai competitive pieţe“, spune Alin Bâtlan. De fapt, continuă el, „criza ne-a accelerat evoluţia – crengile de jos au rămas fără fructe, iar noi ne-am căţărat cât mai sus în copac“. Fără nicio metaforă, pentru un producător român care ţine la calitate e greu să-şi facă loc pe o piaţă locală acoperită în proporţie de peste 90% de importuri, cum, de altfel, e greu este să răzbată şi peste graniţe. Dar nu imposibil. „Nu mai este de ajuns să produci un pantof corect, frumos şi confortabil… asta doar ne-ar situa în «marea mediocrităţii», care, încet-încet, este înghiţită de «oceanele asiatice». Noi trebuie să ne reinventăm permanent, am ajuns să producem, în fiecare sezon, şase-şapte subcolecţii“, explică Alin Bâtlan.
Cu alte cuvinte, „totul este o cursă în care trebuie să fii cu un pas în faţa celorlalţi, să anticipezi tendinţele cu până la doi ani“, rezumă el. Rezultate concrete? Businessul Musette de azi e dublu faţă de cel din 2009: peste 400 de oameni, o cifră de afaceri de 47,6 mil. lei (echivalentul a circa 10,6 mil. euro) în 2013, cu 22% mai mare decât în 2012, un profit operaţional de 9,4 mil. lei, şi 28 de magazine în România şi în alte şapte ţări (Franţa – 1 magazin, Bulgaria – 2, Israel- 2, Liban – 1, Austria -1, Mongolia – 1, SUA – în relocare; piaţa externă a ajuns la o contribuţie de circa 15% din cifra de afaceri). Iar Alin Bâtlan continuă dezvoltarea afacerii Musette peste graniţe şi în 2014, prin deschiderea unor magazine în Germania (München sau Berlin) şi Anglia (Londra). De posibili parteneri nu duce lipsă, doar că „pe pieţele importante, aşa cum s-a întâmplat cu Viena, vrem să intrăm direct. (…) pe multe francize le-am privit ca pe nişte mariaje în care nimeni nu te forţează să stai, numai că n-au lipsit cazurile de parteneri care considerau că Musette trebuie să fie ceva care te îmbogăţeşte peste noapte… nu toţi aveau disponibilitatea de a creşte un business, de a–i aloca timp. Nu vrem să vindem sporadic… am putea deschide 50 de magazine în câteva luni dacă am da curs tuturor solicitărilor, doar că ne dorim proiecte serioase, pe termen lung“, e categoric Alin Bâtlan.
Investiţii în ritm alert
Cum a reuşit Musette să aibă, trei ani la rând, creșteri de vânzări de două cifre? „Tocmai neîncercând să realizăm performanţe financiare“, răspunde scurt managerul, cu completarea că s-a respectat „cu sfinţenie“ strategia pe care proprietarii au stabilit-o în două etape. Prima: şi-au consolidat elementul cel mai important în orice afecere – produsul, astfel încât să-i diferenţieze de competitori – „(…) să fim mai buni în faţa unei competiţii care e din ce în ce mai agresivă“, punctează el. Şi a doua: şi-au crescut atât prezenţa teritorială, cât şi oferta din magazine, prin intrarea pe noi segmente de piaţă, cel de încălţăminte pentru bărbaţi şi cel pentru copii. Mai mult, compania a deschis, în Promenada Mall, primul magazin dedicat exclusiv bărbaţilor – Musette Men, iar anul acesta, are în plan o a doua inaugurare. Pe termen lung, marochinăria şi pantofii pentru bărbaţi ar urma să aducă un plus la afacerile totale de circa 25%-30%. Deocamdată însă, procentul abia se apropie de 5%. În paralel, continuă şi extinderea reţelei locale – „cu noi magazine în oraşe ca Sibiu, Brăila sau Galaţi“-, dar şi remodelarea sau relocarea celor mai vechi. „Am reînnoit cel puţin 70% din magazine (…) era nevoie să creştem suprafaţa magazinelor, pe de o parte, pentru a crea spaţiu unor colecţii din ce în ce mai bogate şi mai îndrăzneţe în abordări stilistice, şi, pe de alta, ca răspuns la evoluţia clientelor Musette, care sunt din ce în ce mai informate, mai pricepute în ale modei, mai curajoase şi dornice de originalitate etc.“
Proprietarii Musette au făcut un pas înainte inclusiv în online: „Am gândit magazinul virtual ca o soluţie pentru locurile în care nu puteam vinde direct (…) unde suntem prezenţi fizic, însă, ne-ar plăcea ca oamenii să vină în magazin să probeze“, mărturiseşte Alin Bâtlan, care dezvăluie că are ambiţia să dezvolte acest segment şi în afara României – „Vom încerca să acoperim majoritatea pieţelor importante – pe cea europeană, câteva din pieţele de pe alte continente. Mai întâi, însă, vrem să avem foarte clar stabilite detaliile logistice (modul de a transporta produsul, un termn de livrare etc.). Nu vreau să ne asumăm riscul de a face paşi mai rapizi decât ne putem permite, iar asta să ducă la nemulţumiri, la comezi întârziate“.
De la particular la general, prin contrast cu comerțul online care este într-o continuă creștere, retailul tradiţional a trecut printr-o perioadă de declin, urmată de una de stagnare. E limpede deci de ce Musette e tentată, mai nou, de „consumatorul virtual“. „Segmentul online va avea o dezvoltare mai spectaculoasă decât ceea ce putem anticipa azi… mi-e teamnă că orice aş estima în ceea ce priveşte vânzările noastre online s-ar putea să fie pesimist faţă de ceea ce se poate întâmpla (…) Nu m-ar mira ca, în următorii 20 de ani, să dispară comerţul tradiţional“. Foarte clar e însă obiectivul lui Alin Bâtlan în offline: până în 2020, Musette să aibă, în lume, cel puţin 200 de magazine. Fragmentată şi variată, cu clienţi neomogeni ca preferinţe, piaţa românească de marochinărie şi încălţăminte este estimată acum la 800 mil. euro. Iar numărul celor care îşi pun problema supravieţuirii creşte de la o zi la alta – intrarea în insolvență a unei firme de talia Leonardo, care nu vinde premium, ci e poziţionată pe segmentul low şi de mijloc, e o dovadă clară. (La nivel de preţuri, Musette concurează cu branduri precum Why Denis, Otter, Il Passo, Reno, Ecco sau Bata)._
Deşi preţul materiei prime a explodat, nu am transferat decât în foarte mică parte costurile de producţie, mai mari cu 40%-50%, către consumatorul final (…) am compensat prin economiile de scală pe care le-am reinvestit în produs.
Alin Bâtlan, coproprietar Musette
