Cazul sediului Eximbank, aflat într-un imobil al statului român situat pe strada Barbu Delavrancea din centrul Capitalei, scoate la iveală o posibilă mușamalizare a unui prejudiciu de proporții. În 2017, Curtea de Conturi, condusă la acel moment de Nicolae Văcăroiu, estima pierderi de peste un milion de euro provocate de diminuarea nejustificată a chiriei încasate de RAAPPS.
Documentele arătau că firma chiriașă, după ce a obținut o reducere substanțială, a subînchiriat imobilul băncii de stat Eximbank pentru o sumă dublă. După venirea lui Mihai Busuioc la conducerea instituției, Curtea de Conturi a diminuat prejudiciul și a refuzat sesizarea organelor de urmărire penală.
Prejudiciul Eximbank estimat inițial: peste 1,2 milioane de euro
Prejudiciul estimat de Curtea de Conturi în 2017 în cazul sediului Eximbank depășea 1,2 milioane de euro. Controlul a vizat activitatea Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat (RAAPPS), care a aprobat scăderea chiriei pentru firma MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL, fără o justificare legală, în plin contract, scriu cei de la G4Media.
Această firmă a fost urmată de Kiseleff Property SRL și, ulterior, de Spirmina Corporation SRL, care a închiriat spațiul către Eximbank pentru aproximativ 120.000 de euro lunar.
În același timp, RAAPPS încasa doar 60.000 de euro pe lună pentru același imobil. Experții Curții de Conturi au remarcat existența unor fapte care puteau constitui infracțiuni de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu.
Printre persoanele menționate în raport se aflau fostul director general al RAAPPS, Gabriel Surdu, mai mulți membri ai consiliului de administrație, dar și reprezentanți ai firmelor intermediare.
Documentele arătau o diferență majoră de profit
Conform raportului de control din 2017, firma care a primit reducerea chiriei obținea lunar un profit net de peste 48.000 de euro din subînchiriere.
În contrast, RAAPPS, proprietarul clădirii, încasa un profit de doar 18.000 de euro pe lună. Diminuarea chiriei s-a făcut fără justificări economice, într-o perioadă în care firma nu a realizat investiții și nu a efectuat lucrări care să justifice o renegociere a prețului.
Raportul sublinia că MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL era singura societate căreia i s-a diminuat chiria în cursul derulării contractului. Curtea de Conturi concluziona că RAAPPS a produs un prejudiciu semnificativ patrimoniului statului, în favoarea unei firme private.
Evaluarea din 2018 a schimbat complet concluziile
După numirea lui Mihai Busuioc în fruntea Curții de Conturi, instituția a reluat analiza printr-un control de tip follow-up.
În cadrul acestuia, RAAPPS a prezentat o expertiză comandată de la un evaluator independent, care a susținut că diferența dintre chiria plătită și cea de pe piață era de doar 3,43%. Conform raportului, această abatere intra în marja acceptabilă de 20%, prevăzută de standardele de evaluare.
Pe baza acestei evaluări, Curtea de Conturi a redus prejudiciul de la 1,2 milioane de euro la doar 85.695,98 euro. Documentele interne arată că s-a renunțat la ideea sesizării organelor de urmărire penală, iar cazul a fost considerat închis.
Datele oficiale infirmă concluziile evaluatorului
Cu toate acestea, actele interne ale RAAPPS și ale firmei intermediare arată clar că imobilul a fost subînchiriat către Eximbank pentru un preț mult mai mare imediat după diminuarea chiriei.
Astfel, la numai câteva săptămâni de la scăderea chiriei de la 69.125 euro/lună la 46.215 euro/lună, firma intermediară a încheiat un contract de subînchiriere cu Eximbank pentru o sumă totală de aproape 60.000 de euro/lună pentru spațiile de birouri și 5.000 de euro/lună pentru locurile de parcare.
Banca a plătit integral, în avans, contravaloarea chiriei pentru toată perioada contractuală de 5 ani. Documentele Curții de Conturi arată că veniturile statului au fost diminuate în beneficiul direct al firmei intermediare, în timp ce aceasta a încasat integral sumele de la banca de stat.
Decizia de a nu sesiza procurorii, luată de Plenul Curții de Conturi
În august 2018, departamentul de control al Curții de Conturi a solicitat avizul departamentului juridic în legătură cu sesizarea organelor de anchetă. Răspunsul a fost negativ. Ulterior, propunerea de nesesizare a fost aprobată în plenul instituției, aflat sub conducerea lui Mihai Busuioc.
Hotărârea a fost adoptată pe 19 septembrie 2018. Astfel, toate faptele consemnate în raportul de control din 2017 au fost clasificate ca nefiind de competența penală. Cazul a fost închis la nivelul Curții de Conturi, fără a fi transmis Direcției Naționale Anticorupție sau Parchetului.
DNA a solicitat documentele în anul 2020
În anul 2020, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Curții de Conturi toate documentele referitoare la contractul de închiriere analizat.
Instituția de audit a transmis raportul de control, decizia, raportul de follow-up și documentația legată de nesesizarea organelor de urmărire penală. Nu este cunoscut stadiul cercetărilor din acest dosar la nivelul DNA.
Curtea de Conturi a confirmat pentru G4Media că a transmis toate actele solicitate și că acestea includ și expertiza care a stat la baza diminuării prejudiciului.
Firma intermediară, condusă de o persoană cu probleme penale
Firma care a încasat chiria plătită de Eximbank este Spirmina Corporation SRL, controlată de Monica-Maria Peterson-Dăscălița. Potrivit datelor din Monitorul Oficial, ea este asociat unic al companiei.
Aceasta a fost condamnată pentru evaziune fiscală în anul 2020 la un an de închisoare cu suspendare. Ulterior, în 2023, a fost exonerată în baza deciziilor Curții Constituționale, prin aplicarea prescripției.
Judecătorii au menționat în motivare că prejudiciul a fost integral achitat. În ciuda acestui fapt, compania deținută de aceasta a continuat să beneficieze de un contract în condiții avantajoase cu statul român, în timp ce o bancă de stat plătea chirii substanțial mai mari decât cele încasate efectiv de RAAPPS.
Materialul integral îl puteți citi AICI.
886685619-Rapoartele-Curtii-de-Conturi-legate-de-controlul-la-RAAPPS-in-speța-sediului-Eximbank
