Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Imobiliare

Moment crucial pentru actul care decide viitorul Bucureştiului

Autor: | | 0 Comentarii | 11621 Vizualizari

Planul Urbanistic General al Bucureştiului, în baza căruia se fac investiţii în infrastructură şi dezvoltări imobiliare ample, expiră la sfârşitul acestui an şi ar putea arunca oraşul în haos. Primăria spune că va actualiza planul la timp, ba are chiar şi o variantă B, în timp ce arhitecţii şi specialiştii din domeniu acuză administraţia de incapacitatea de a gestiona situaţia, cu riscul perpetuării situaţiilor litigioase şi ilegale.

Legea urbanismului prevede că planurile urbanistice generale elaborate şi aprobate până în anul 2003 pot fi prelungite până cel târziu în 30 decembrie 2018. Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureştiului a fost realizat în anul 2000, înscriindu-se în categoria menţionată de lege. În ciuda garanţiilor date de Primăria Generală pentru finalizarea noului PUG, acesta se află tot în prima etapă de elaborare din cele patru, timp în care nu a avut loc nicio consultare publică, se precizează în raportul Ordinului Arhitecţilor Bucureşti pe 2018.

 „Lipsa de transparenţă a Primăriei Generale denotă o lipsă de respect pentru locuitori, beneficiarii acestui PUG, cumulând 20 de ani de haos imobiliar“, spun arhitecţii.

Ei mai spun că decalajul şi întârzierea planificării generează o dezvoltare urbană inflexibilă, cu viziune pe termen scurt şi vulnerabilă la presiunile imobiliare private. Deşi se ştia că termenul său de valabilitate este de zece ani, demersurile pentru noul plan urbanistic au început abia în 2012. În octombrie 2014, elaboratorul PUG preda municipalităţii studiile de fundamentare ale primei etape de elaborare. În decembrie 2015, primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava, declara că noul PUG se află încă în prima fază din cele patru, principala cauză a întârzierii reprezentând-o, la momentul respectiv, absenţa datelor urbane deţinute de Sectoarele Capitalei, instituţii şi furnizori de utilităţi, se mai arată în raportul anual al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

În februarie 2017, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a revăzut prima etapă a PUG-ului. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că este necesară finalizarea acestuia până la sfârşitul anului, pentru a putea fi prezentat atât instituţiilor, cât şi mediului de afaceri şi publicului. Simultan, Gabriela Firea a prezentat intenţia de a elabora o lege a Capitalei pentru reorganizare administrativă.

Reacţia primăriei

Ordinul Arhitecţilor Bucureşti şi-a ales recent un nou preşedinte, după ce mandatul arhitectului Şerban Sturdza s-a încheiat. În locul acestuia a fost numit Emil Ivănescu, fost vicepreşedinte al instituţiei. Primarul Gabriela Firea l-a propus pentru acest post pe Radu Petre Năstase, membru în Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei, însă acesta a pierdut alegerile.

 

Contactat de revista Capital, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, spune că informaţiile lansate în spaţiul public de fosta conducere a Ordinului Arhitecţilor nu concordă cu realitatea şi că este exclus un blocaj din cauza planului urbanistic. Potrivit acestuia, organizaţia profesională a intrat în „normalitate“ în urma alegerilor şi trebuie să contribuie pentru ca „elementele de noutate în materie de urbanism să fie un câştig pentru administraţie“. Bădulescu a reiterat că PUG-ul este o prioritate a administraţiei Firea şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, însă spune că este un proces greoi şi de durată, amintind că Barcelona a lucrat 15 ani la planul de urbanism.

„În acest moment, 75% din Planul Urbanistic General este gata şi ne propunem să îl definitivăm până la finalul anului pentru a nu fi nevoie de o nouă prelungire. Ultimele retuşuri ce trebuie aduse sunt foarte importante, deoarece implică înglobarea reţelelor de telecomunicaţii, canalizare, aducţiuni, etc.“, menţionează viceprimarul Bucureştiului.

Bădulescu spune că, în cazul în care actualizarea nu se va realiza la timp, legea urbanismlui va fi schimbată pentru a permite o nouă amânare, iar primăriile de Sector se vor folosi de Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) Coordonatoare, adică un regulament local de urbanism.

„Aceste PUZ-uri au fost elaborate sub coordonarea Direcţie de Urbanism a Primăriei Municipiului Bucureşti pentru a fi în acord cu PUG-ul. Se vor lua ca la puzzle şi se vor introduce în PUG. Sectoarele 3 şi 4 vor avea gata până în august PUZ-ul Coordonator, iar restul Sectoarelor îl au deja“, spune Aurelian Bădulescu.

Speranţe deşarte

Consultanţii imobiliari spun că şi în condiţiile în care PUG-ul era finalizat doar în proporţie de 40% s-au găsit soluţii pentru eliberarea autorizaţiilor de construire, însă actualizarea planului este extrem de importantă pentru dezvoltarea oraşului pe termen lung. „Din păcate, această actualizare se preconizează a se efectua cel mai devreme peste doi ani“, spune Florin Vădeanu, project manager în cadrul departamentului Project & Development Services al companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

 

La rândul său, Şerban Ţigănaş, fostul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România şi fondatorul biroului de arhitectură Dico şi Ţigănaş, proiectantul Cluj Arena, spune că este fundamentală calitatea planului, indiferent dacă expiră sau nu. El consideră grav faptul că planul existent este depăşit de evoluţiile Capitalei şi că nu oferă soluţii la problemele actuale, constatate după ce a fost pus în aplicare.

„Actualizarea este foarte importantă, dar nu oricum. Din câte ştiu contractul cu PUG Bucureşti nu evoluează conform graficului, e blocat, deci vom avea de aşteptat ani până la apariţia noilor reglementări şi alţi ani până la avizarea noului plan. Între timp datele de la care s-a pornit vor fi depăşite în mare măsură“, concluzionează arhitectul.

Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, care a proiectat unele dintre cele mai importante clădiri din Bucureşti precum Charles de Gaulle Plaza, turnurile City Gate sau Asmita Gardens, este de părere că Bucureştiul are nevoie de un instrument simplu, puternic şi flexibil de politică urbană. „Dacă va fi o reglementare şi mai greoaie decât cea actuală, atunci trebuie să ne căutăm de lucru în alte localităţi“, adaugă Negoescu.

În ultimii zece ani, numărul de autovehicule din Bucureşti, precum şi volumul de spaţii de birouri şi retail au evoluat exponenţial lăsând cu mult în urmă vechile planuri şi reglementări stabilite în actualul Plan Urbanistic General. „Este nevoie ca lucrările majore de infrastructură şi reglementările urbanistice să ţină pasul cu evoluţia accelerată a oraşului şi, prin urmare, necesitatea unui plan urbanistic actualizat şi adaptat nevoilor curente şi a celor de viitor, spre care se îndreaptă oraşul, este imperativă“, spune şi Alexandru Mitrache, directorul departamentului de terenuri din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Construcţii ilegale

 

Arhitecţii mai acuză faptul că urbanismul Bucureştiului a devenit o colecţie de situaţii litigioase şi ilegale. Timpul lung de autorizare, procedurile complicate şi lipsa de informare a populaţiei încurajează construcţiile ilegale, este concluzia raportului Ordinului Arhitecţilor Bucureşti. Datele organizaţiei profesionale arată că, doar anul trecut, 95.000 mp a fost declarată suprafaţă construită ilegal în Bucureşti, pentru care se elaborează documentaţia post-execuţie. Spre comparaţie, AFI Palace Cotroceni, cel mai mare mall din ţară, are o suprafaţă de 90.000 mp. Autorii raportului semnalează că 4% din lucrările elaborate pentru autorizare în 2017 sunt pentru intrare în legalitate, ceea ce este un semnal îngrijorător.

Revista Capital a mai avertizat, în cadrul campaniei România Blocată, faptul că pentru construcţia unei case cu etaj este nevoie de patru muncitori şi 13 specialişti, iar mai grav este că aceşti specialişti nu există în foarte multe judeţe ale ţării, ceea ce forţează încălcarea legii şi, în unele cazuri, se lasă cu morţi.

Pentru a elimina riscul de corupţie şi abuzurile, arhitecţii bucureşteni propun recalcularea taxei de autorizare raportat la suprafaţa construită, nu la valoare de investiţie, deoarece se poate controla mai simplu valoarea şi nu lasă la latitudinea investitorului să declare ce vrea. Suprafaţa este direct legată de indicatorii urbanistici, deci nu poate fi falsificată, spun specialiştii.

Astăzi, valoarea de investiţie declarată în autorizaţia de construire nu reflectă valoarea reală de construire, ci este o valoare declarată pentru calcularea taxei de autorizare, care se regularizează după recepţia finală.

În Bucureşti investiţiile în construcţii supuse autorizării reprezintă 12% din totalul suprafeţei construite la nivelul ţării şi doar 7% din totalul valorii de investiţie declarate, arată datele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti. 

Acest articol a fost publicat în numărul 21 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 28 mai-3  iunie 2018

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.