Mister vechi de peste jumătate de secol, elucidat în centrul Căii Lactee

Astronomii au reușit să clarifice un mister care a persistat mai bine de 50 de ani și care privește gaura neagră supermasivă aflată în centrul galaxiei noastre, Calea Lactee. Descoperirea a fost posibilă după realizarea celei mai detaliate imagini obținute până acum a regiunii din jurul obiectului cunoscut sub numele de Sagittarius A*.

Astronomii au descoperit în sfârșit vântul ascuns al găurii negre din centrul Căii Lactee

Noua imagine este de 100 de ori mai profundă și de 80 de ori mai clară decât hărțile realizate anterior, oferind cercetătorilor o perspectivă fără precedent asupra mediului din apropierea găurii negre.

Majoritatea găurilor negre generează vânturi sau jeturi de materie pe măsură ce atrag și consumă materialele din jur. În cazul lui Sagittarius A*, cercetătorii nu reușiseră până acum să identifice un astfel de fenomen, deși acesta joacă un rol important în evoluția și dezvoltarea galaxiei.

Noile date au scos la iveală ceea ce oamenii de știință descriu drept un vânt vechi de aproximativ 20.000 de ani, oferind indicii esențiale despre activitatea găurii negre și influența sa asupra regiunii cosmice în care se află.

Cea mai clară imagine obținută până acum

„Dacă o gaură neagră nu există într-un vid perfect, trebuie să sufle cumva un vânt”, a explicat Mark Gorski, astrofizician la Universitatea Northwestern și coautor al studiului continuând: „Nu există un vid perfect în univers”.

Potrivit cercetătorului, noile observații au oferit pentru prima dată claritatea necesară pentru identificarea semnelor lăsate de acest fenomen.

„Cu noile observații, aceasta este prima dată când avem o imagine suficient de clară pentru a vedea amprenta vântului. Ne-am uitat la date și ne-am spus: «Acolo este. Iată lucrul pe care toată lumea îl căuta de 50 de ani»”, a declarat acesta.

Pentru realizarea studiului au fost utilizate observații colectate pe parcursul a cinci ani cu ajutorul radiotelescoapelor Atacama Large Millimeter/Submillimeter Array din Chile. Instrumentele au permis cercetătorilor să privească prin straturile de gaz și praf care au împiedicat anterior observarea detaliată a regiunii din jurul lui Sagittarius A*.

A ieșit la iveală i regiune uriașă fără gaz

După captarea imaginilor cu gazul aflat în apropierea găurii negre, cercetătorii au procesat datele pentru a elimina interferențele radio generate de materia care orbitează în jurul acesteia. Rezultatul a fost o imagine mult mai precisă decât cele disponibile anterior, dezvăluind structuri care nu puteau fi observate în fotografiile realizate în trecut.

Analiza a scos la iveală o cavitate uriașă, în formă de con, lipsită de gaz. Potrivit oamenilor de știință, această structură nu putea fi creată decât de un vânt fierbinte provenit din zona găurii negre. Specialiștii susțin că vânturile produse de stelele aflate în apropiere nu au forța necesară pentru a modela o regiune de asemenea dimensiuni.

„Dacă sufli material fierbinte din gaura neagră, aceasta nu va mai dori să existe cu materialul rece. Fie va împinge materialul rece afară, fie îl va încălzi. Și, dacă este prea fierbinte, nu vei mai vedea gazul rece”, a explicat Gorski.

Indicii despre activitatea actuală a găurii negre

Elena Murchikova, cercetătoare care a coordonat studiul alături de Mark Gorski, a precizat că fenomenul observat nu indică o activitate extremă a găurii negre.

„Vântul nu este puternic, iar direcția sa probabil se schimbă în timp. Aceasta arată că gaura noastră neagră nu este unică, iar locul nostru în univers nu este unic”, a afirmat aceasta.

Observațiile sugerează că Sagittarius A* traversează în prezent o perioadă relativ calmă. Cu toate acestea, cercetătorii au identificat indicii care arată că în trecut au existat episoade de activitate mai intensă.

În aceeași regiune în care a fost identificată cavitatea în formă de con, Observatorul de raze X Chandra al NASA detectase anterior emisii de raze X, element care susține ipoteza unor perturbări produse în trecut.

Sagittarius A* a fost descoperit pentru prima dată în anul 1974, iar de atunci a rămas unul dintre cele mai studiate obiecte astronomice din galaxia noastră.