Mircea Fechet, ministrul interimar al Mediului, a reacționat la inundațiile care au afectat luni Bucureștiul și zona Ilfov, în urma unei furtuni violente. Într-o postare pe Facebook, oficialul a atras atenția asupra frecvenței tot mai mari a fenomenelor meteo extreme și a subliniat vulnerabilitatea infrastructurii urbane în fața acestor episoade.

Fechet a fost el însuși martor al efectelor furtunii, aflat în acel moment în zona Tineretului, unde apa a trecut bine de trotuar.

Mircea Fechet: Vremea la extreme ne-a tras iar de mânecă azi

Episodul de luni din Capitală este descris de Mircea Fechet drept unul cu totul ieșit din comun. Într-un interval de doar 60 de minute, la stația meteorologică Filaret s-au înregistrat 50 de litri pe metru pătrat, iar la Băneasa, în doar 30 de minute, 42 de litri pe metru pătrat.

„15:28 – 16:20. Vremea la extreme ne-a tras iar de mânecă azi, de data asta în București – Ilfov.

Schimbările climatice au avut nevoie de mai puțin de o oră ca să ne arate că sunt aici și ori ne pregătim din timp, ori numărăm pagubele după fiecare nor negru.

Episodul de azi din Capitală e din seria fenomenelor istorice, unul la mulți ani, cu precipitații de 50 l/mp la stația Filaret în 60 minute și 42 l/mp la stația Băneasa în 30 minute”, a scris Fechet pe Facebook.

Traficul a fost serios afectat, iar canalizările au cedat rapid sub presiunea volumului mare de apă. Mulți șoferi au fost nevoiți să își abandoneze mașinile, în condițiile în care mai multe străzi s-au transformat în adevărate râuri.

„Un alt semnal de alarmă” într-un șir tot mai lung de episoade

Ministrul subliniază că evenimentul de luni nu este o excepție, ci parte a unui tipar tot mai frecvent de fenomene meteorologice extreme.

„Ce s-a întâmplat azi nu va rămâne, însă, un eveniment meteo izolat. E doar un alt semnal de alarmă într-un șir tot mai lung de extreme meteorologice dese, care ne atenționează că orașele noastre nu sunt pregătite.

Infrastructura veche, lipsa spațiilor verzi suficiente, planificarea urbană neadaptată realităților climatice – toate acestea ne fac vulnerabil”, a punctat Fechet.

Acesta acuză infrastructura depășită, lipsa spațiilor verzi și o planificare urbană învechită, incapabilă să facă față noilor realități climatice. Bucureștiul, ca multe alte orașe din România, devine tot mai vulnerabil în fața acestor provocări.

Investiții în reziliență climatică, nu în reparații de urgență

Mircea Fechet cere tranziția de la reacție la prevenție și face apel la măsuri urgente pentru adaptarea la schimbările climatice.

„Ori investim inteligent în reziliență climatică, în soluții verzi și în educație, ori vom continua să facem inventarul pagubelor.

Nu mai e vorba despre dacă se va întâmpla din nou, ci când și cât de rău va fi data viitoare. În Galați, anul trecut, un pârâu pe care îl treceai la pas a inundat zeci de gospodării.

În Praid, Corundul a avut un debit de 100 ori mai mare ca de obicei, peste tot în țară schimbările de climă ne pot pune în fața unor recorduri istorice”, avertizează oficialul.

El amintește și de alte cazuri recente care au ilustrat brutalitatea schimbărilor climatice din România: un pârâu din Galați care a inundat zeci de gospodării sau debitul uriaș din Praid, care a depășit de 100 de ori valorile normale.

Adaptarea climatică, o urgență națională

Mesajul transmis de ministru este unul clar: întârzierea nu mai este o opțiune.

„Am spus-o și o repet: nu mai putem întârzia nici o zi în a trata adaptarea la schimbările climatice ca prioritate națională”, a scris Fechet, încheindu-și postarea cu un apel la acțiune fermă și imediată.