"Mie mi se pare că jucăm într-o telenovelă fiindcă ani de zile s-au făcut tot felul de comisii, comitete şi s-a îngropat chestia. După 27 de ani să vii să chemi lumea să afli, ce să afli? Ce s-a întâmplat la Televiziune? Noi am uitat în ce ţară am trăit, diversiunile puse la cale de băieţii care conduceau România. Să ne închipuim acum că acele forţe ce stăpâneau România, puterea militară, armamentul, toată puterea de comunicare şi diversiune, toate acele personaje de sub Ceauşescu au dispărut peste noapte în neant şi s-au culcat liniştite? Ei au funcţionat. După o săptămână de la evenimente miliţia s-a numit poliţie, după două luni Securitatea s-a numit Serviciul Român pentru Informaţii, s-a schimbat Parchetul. Culmea este că, acum sigur unii dintre ei s-au retras, au devenit oameni de afaceri, au murit, dar asta voiam să spun, să fii chemat să te ancheteze sau, mă rog, să te întrebe, eu sunt martor. Cine să te întrebe? Cei care au lucrat pe vremuri? Cei care m-au arestat înainte de '89 pentru pamfletul pe care l-am scris împotriva lui Ceauşescu?", a spus Mircea Dinescu, la intrarea în sediul Parchetului General.

El a adăugat că i se pare nepermis că ani de zile şi-au dat cu părerea despre Revoluţie ''numai foştii securişti de la Timişoara, de la Bucureşti, transformaţi în istorici, informatori''.

"Mie mi s-a părut (…) un lucru nepermis că nu s-a vorbit despre jumătatea goală şi ani de zile şi-au dat cu părerea despre Revoluţie numai foştii securişti de la Timişoara, de la Bucureşti, transformaţi în istorici, informatori (…). Deci, toate cărţile despre Revoluţie sunt scrise din punctul de vedere al Securităţii şi scrise de băieţi care au avut de-a face cu ei", a precizat Dinescu.

Miercuri, la Parchetul General a fost audiat şi fostul premier Petre Roman în acest dosar.

În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcţiei de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, 'fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor'.

Licu susţinea că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

El preciza că a constatat că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informaţii importante furnizate de acestea, dar nici informaţii furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.

După această decizie, sute de revoluţionari au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângeri împotriva soluţiei date de procurori. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: