'Legat de timbrul de mediu, chiar ieri (marţi, 11 aprilie 2017, n.r.) am vorbit cu domnul ministru al Finanţelor pentru a face un Grup de lucru, împreună cu dumnealor, astfel încât să putem să venim în Guvernul României cu un Memorandum, în urma analizei făcute şi bineînţeles cu un plan de măsuri pertinent pentru perioada următoare. Cred că după ce o să facem analiza şi o să ştim exact la câte persoane trebuie să restituim în urma proceselor care au avut loc şi au avut sentinţe definitive, să vedem exact suma şi numărul lor. Consider că trebuie să ţinem cont foarte mult de hotărârile judecătoreşti, după care să vedem la câte persoane fizice trebuie să restituim această taxă şi, bineînţeles, la câte persoane juridice. Vom prezenta, aşadar, un astfel de plan în perioada următoare, este o prioritate pentru că trebuie să rezolvăm această problemă. Suma nu este mică', a menţionat Gavrilescu. 

Referitor la înlocuirea timbrului de mediu cu un sistem de stickere colorate, în funcţie de nivelul de poluare al autovehiculului, ministrul Mediului a precizat că nu va lua o decizie care ar avea repercursiuni asupra cetăţenilor, iar situaţia trebuie analizată foarte bine. 

'La nivelul Ministerului Mediului se va face un Grup de lucru cu toţi specialiştii în domeniu, astfel încât să găsim optimul pentru a rezolva această problemă şi consider că nu trebuie să ne grăbim, ci trebuie să analizăm foarte bine situaţia. Să vedem ce au făcut şi celelalte state din Europa, în aşa fel încât, din punctul meu de vedere, faţă de care ar trebui să ne aliniem şi să putem pune în operă în funcţie de necesităţile românilor, pentru că eu sunt ţinta noastră directă numărul 1. Ne vom mişca destul de repede, dar nu voi lua niciun fel de decizie care va avea repercursiuni asupra buzunarului cetăţeanului', a spus ministrul Mediului. 

La începutul lunii aprilie, fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin, declara că suma estimată pe care statul român ar trebui să o returneze celor care au plătit timbrul de mediu se ridică la 6,4 miliarde de lei. 

"Odată cu aprobarea Legii celor 102 taxe a fost eliminată şi posibilitatea prin care cei care au plătit timbrul de mediu puteau să primească suma pe care au plătit-o, prin depunerea unei simple cereri la ANAF. Guvernul va trebui să găsească şi să stabilească, în perioada următoare, modalitatea prin care banii să fie restituiţi celor care au achitat timbrul de mediu. Estimările actuale arată că ar fi vorba despre returnarea unei sume totale de 6,4 miliarde de lei. Dacă cetăţenii vor fi trimişi să-şi câştige dreptatea în instanţă, atunci există riscul ca această sumă să se majoreze cu 20%. După ce se va găsi soluţia ideală, sper să fie şi transpusă într-un act normativ", a spus Constantin. 

De asemenea, Constantin a prezentat, în cadrul conferinţei de bilanţ din 4 aprilie, varianta înlocuitoare a timbrului de mediu, respectiv stickerele colorate, acordate în funcţie de certificatul de calitate pe care îl are fiecare autoturism. 

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii. 

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care o plătiseră urmau să primească banii înapoi. 

Din 15 martie 2013, intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2 înscrise în cartea de identitate a maşinii. 

Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017. 

Investiţiile şi proiectele pentru protecţia mediului, extinderea spaţiilor verzi în Bucureşti, întreţinerea şi modernizarea parcurilor, realizarea de piste pentru biciclete şi amenajări conexe, eco-igienizarea Capitalei şi valorificarea Parcului Natural Văcăreşti reprezintă principalele teme de discuţie ce vor fi abordate, miercuri, la Forumul "Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti', organizat la Palatul Parlamentului.

 AGERPRES