Principalele banci internationale de investitii au fost anuntate, la mijlocul lunii decembrie, de intentia Guvernului de la Bucuresti de a lansa, in luna martie 2002, o emisiune de eurobonduri pentru investitorii privati de pe pietele europene de capital. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, spera ca finantatorii privati sa imprumute anul viitor Romania cu pana la 800 milioane de dolari. Imprumuturi care ar urma sa fie facute la dobanzi cu mult sub fatidicul prag de 10%.
Optimismul, apreciaza unii, exagerat al domnului Mihai Tanasescu, care spune ca acest examen va fi trecut cu brio, se bazeaza in primul rand pe imbunatatirea imaginii Romaniei in exterior. Pana de curand, un clasament mai mult sau mai putin oficial al obligatiunilor guvernamentale plasa Romania pe penultimul loc, inaintea Argentinei. Spreadul (diferenta la cotare dintre pretul de vanzare si cel de cumparare al obligatiunilor) bondurilor romanesti a fost intotdeauna mai mare de 500 puncte procentuale. In cazul emisiunii de obligatiuni in valoare de 150 milioane de euro cu scadenta in 2005, in materie de randament al cuponului, Romania a fost net depasita de tari precum Venezuela, Rusia, Liban sau Turcia. Pe langa faptul ca obligatiunile guvernamentale ale celor patru state enumerate purtau dobanzi relativ mai mici (10,5% in cazul Venezuelei sau 9,375% al Turciei), si evolutia lor de dupa lansare a fost mult mai favorabila, in sensul ca erau mult mai des tranzactionate.
Din toamna acestui an, lucrurile par sa se schimbe in sens pozitiv pentru Romania. Evolutia catastrofala a imprumuturilor private ale tarilor din America de Sud, precum si imbunatatirea previziunilor agentiilor internationale de rating fac ca Ministerul Finantelor sa poata spera ca va reusi sa se imprumute mult mai ieftin decat a facut-o pana in prezent.
Mihai Tanasescu se mai bazeaza si pe faptul ca Romania este o tara subindatorata, in conditiile in care creditele externe reprezinta aproximativ 22-23% din produsul intern brut. El a spus ca trebuie atrase mai multe fonduri externe private, pentru accelerarea investitiilor interne. „Vom fi mai activi in atragerea de fonduri de pe pietele internationale, astfel incat gradul de indatorare sa creasca, in perioada 2004-2005, la 30-33% din PIB, pentru a asigura resursele financiare necesare dezvoltarii economice”.
„Romania poate reprezenta o buna alternativa pentru investitorii privati. Exista stabilitate politica si legislativa in aceasta tara. In aceste conditii, factorul de risc al obligatiunilor este mult mai redus fata de Turcia, Argentina sau Rusia”, spun analistii de la RZB Group. Cu alte cuvinte, dupa un an de guvernare, cabinetul condus de Adrian Nastase a reusit sa convinga. Ramane de vazut in ce masura efectul pozitiv va fi resimtit si in privinta atragerii de imprumuturi private la dobanzi mai mici de 10%.     

Pro

Imprumuturile din surse private sunt intotdeauna bine venite pentru o tara cum este Romania. Banii care intra in vistieria statului pot constitui un adevarat balon de oxigen pentru autoritatile romane si, implicit, pentru entitatile din economie. Intrarile la bugetul statului nu vor permite acordarea de noi facilitati, dar nici nu vor pune in pericol stabilitatea politicii fiscale din Romania. Prin masuri ferme de reforma, cabinetul Nastase isi va putea atinge obiectivele promise: continuarea cresterii economice si a procesului de dezinflatie. Imprumutul din exterior ii poate usura aceasta sarcina, in special prin efectele pe care le induce pe piata monetara. De fapt, acesta poate fi marele castig al Ministerului Finantelor. Bancile din Romania nu vor mai constitui singurul suport pentru finantarea deficitului bugetar, ceea ce inseamna ca ele nu se mai situeaza pe pozitia in care sa influenteze nivelul dobanzilor la care statul se imprumuta pe piata interna. In acest fel, pe termen deocamdata mediu si lung, efectele se vor extinde la nivelul economiei reale, pana la buzunarul omului de rand.

Contra

Romania este, inca, o tara care nu genereaza, singura, resurse pentru finantarea cheltuielilor publice. Indisciplina financiara s-a amplificat de la an la an. In constiinta contribuabililor inca nu si-a facut loc obligatia achitarii datoriilor catre bugetul statului. Acumularea unui volum tot mai mare de arierate la nivelul bugetului de stat demonstreaza incapacitatea guvernelor de a institui masuri pentru cresterea gradului de colectare a veniturilor la buget si toleranta acestora fata de datornici. Un comportament vizibil prin reesalonari sau stergeri de datorii.
Din acest punct de vedere e grav ca Guvernul apeleaza la imprumuturi externe pentru a acoperi gaurile interne. Cele 800 de milioane de dolari vor intra la bugetul de stat pentru a acoperi golurile lasate in vistieria statului de catre companiile care-si uita obligatiile catre bugete.
Practic, imprumutul privat poate sa fie un cutit cu doua taisuri. Guvernul poate dormi linistit atata timp cat are acesti bani. Dar ce se va intampla dupa aceea ?

ObligaTiuni lansate de statul roman pe pieTele externe
Cine a lansat    valoare    maturitate    cupon     cotarea
oferta            (dobanda)     initiala

Romania    600 mil. DEM    06.2002    7,75%    swap+448 bps
Romania    150 mil. euro    10.2003    11%    swap+529 bps
Romania    600 mil. euro    27.06.2008    10,625%    99,4%*    
Romania    150 mil. euro    11.2005    11,5%    fixa**
*Dobanda platibila anual la data de 28 iunie **Dobanda platibila anual la data de 10 noiembrie

Serviciul Datoriei externe (milioane USD)*
    2001    2002    2003    2004    2005

imprumuturi directe    956    1005    694    894    705
imprumuturi garantate    629    638    535    433    297
imprumuturi private    1046    695    656    521    338
total    2631    2338    1885    1848    1340
creditori oficiali    932    1038    1094    1249    980
creditori privati    1699    1300    791    599    360
*Previziunile pentru anii urmatori includ doar datoria externa pe termen mediu si lung