"Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu şi mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document", a precizat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

"E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor", a mai spus Grigorescu. 

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice. 

"Pentru întemeierea solidă a opţiunilor strategice, a fost realizat un studiu complex şi detaliat de modelare macroeconomică, cu simularea numerică şi compararea a aproape 50 de scenarii, subscenarii şi senzitivităţi. Modelarea a fost realizată de consorţiul internaţional Ernst & Young", precizează Ministerul Energiei. 

Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate la finalul lunii octombrie de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară. 

Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc se ridică la 1,5 – 2 miliarde de euro pe an, potrivit aceloraşi date preliminare. 

România anului 2030 va arăta altfel, din punct de vedere al mixului energetic. Astfel, dacă acum ponderea cea mai importantă în producţia naţională de electricitate este arondată de ape şi termocentralele pe cărbuni, peste 15 ani lucrurile vor arăta cu totul altfel. Astfel, scenariul de bază pentru 2030 include o producţie bazată pe gaze naturale în proporţie de 45%, nuclear – 12%, combustibil solid (cărbune), petrol şi hidro – câte 7%, vânt şi biomasă – câte 6% şi fotovoltaic – 2%. În prezent, din hidrocarburi (petrol şi gaze) se asigură circa 15% din producţia naţională de electricitate, potrivit datelor Transelectrica. Cărbunele produce circa 30% din total, iar energia hidro reprezintă 25%.

Creşterea ponderii gazelor în energie poate însemna şi o creştere a dependenţei de Rusia. “Deci în niciun caz nu ne dorim ca în strategie să ajungem cumva să fim dependenţi. Acesta este motivul pentru care, în scenariul optim, am cerut consultantului să facă o rulare în care cărbunele rămâne important, pentru a nu balansa dintr-o extremă într-alta”, a precizat Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Pe de altă parte, trend-ul internaţional este de reducere treptată a capacităţilor de producţie pe bază de cărbune, pentru că sunt poluante şi costisitoare.

În  2030, puterea instalată în energie scade de la 18.000 MW spre 16.000 MW, precizează Radu Dudău, coordonatorul, din partea Ministerului Energiei, a Strategiei Energetice. Tot atunci, România va avea patru reactoare nucleare funcţionale, cu două mai multe decât în prezent, dacă parteneriatul Nuclearelectrica cu chinezii de la CGN va deveni funcţional. La acel moment, va mai exista cel puţin o hidrocentrală de mari dimensiuni – Islaz iar sursele de producţie verzi vor conta în proporţie de 20% în mixul energetic de producţie.

 AGERPRES

Te-ar putea interesa și: