Epoca de aur a pieţei imobiliare româneşti a creat o mare competiţie între dezvoltatori, care se întreceau în a anunţa planuri ce presupuneau investiţii fără limită. Majoritatea se bazau pe portofoliile mari de terenuri pe care le aveau în proprietate şi pe o piaţă în continuă creştere. De la anunţarea multora dintre aceste planuri au trecut 3 ani şi puţini sunt cei care au finalizat proiectele anunţate cu surle şi trâmbiţe. capital.ro a realizat o listă a dezvoltatorilor cu planuri ce presupun investiţii de peste un miliard de euro şi care nu au finalizat nici un proiect până astăzi.
Dezvoltatorul cu cele mai „ambiţioase“ planuri este, de departe, Copper Beech, companie care în 2007, anul lansării pe piaţa locală, a anunţat investiţii de 2,5 miliarde de euro în 16 proiecte rezidenţiale ce urmau a fi construite pe cele 600 de hectare de teren deţinute în proprietate.
Planurile Copper Beech au prins contur în acelaşi an, odată cu semnarea unui acord de finanţare în valoare de 575 de milioane de euro cu Banca Comercială Română (BCR), credit ce urma să fie folosit odată cu începerea celui de-al doilea proiect al companiei.
Pentru primul proiect, denumit Blue Tower, compania a accesat un credit de 12 milioane de euro de la Alpha Bank. Investiţia a fost estimată la 30 de milioane de euro. Ansamblul este în stadiu de finalizare şi a fost vândut în proporţie de 70%, majoritatea locuinţelor fiind achiziţionate de fonduri de investiţii. Cel mai mare pachet, de 78 de apartamente, este deţinut de norvegienii de la Romania Invest.
Avântul dezvoltatorului s-a stins brusc anul trecut, odată cu începutul crizei, când a anunţat că blochează proiectele anunţate şi nu mai accesează creditul de la BCR.
Proiecte întârziate de scandaluri
Willbrook Management a câştigat notorietate în urma scandalului ce a implicat clădirea de birouri Cathedral Plaza, începută în 2006 lângă catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti. Compania a anunţat încă din 2006 că va investi în jur de 2 miliarde de euro în 25 de proiecte rezidenţiale, de birouri şi spaţii industriale.
În 2008, reprezentanţii companiei au anunţat că se retrag de pe piaţă, declarând România un subiect închis, în principal din cauza scandalului Cathedral Plaza. Anul acesta, planurile companei au fost reluate. Firma intenţionează ca, în următorii 5-6 ani, să finalizeze gradual cele 25 de proiecte anunţate. Compania mai deţine 10.000 de hectare de teren în Dobrogea, unde are în vedere investiţii în agricultură şi energie.
Willbrook Management are în construcţie în acest moment proiectul Cathedral Plaza, ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gardens şi clădirea de birouri Platinum Business and Convention Center, toate în Bucureşti. Până acum niciun proiect al companiei nu a fost finalizat.
Au ieşit de pe piaţă înainte să construiască ceva
Prima companie mare care a ieşti de pe piaţă odată cu primele semne de criză financiară este European Future Group. Dezvoltatorul britanic a anunţat investiţii de 2,5 miliarde de euro în proiecte rezidenţiale, de birouri şi centre comerciale, în majoritatea fiind asociat cu fondul austriac de investiţii Immoeast.
La începutul acestui an, compania a anunţat că iese de pe piaţă şi a vândut patru proiecte, care necesitau investiţii de circa 500 de milioane de euro, către Immoeast.
Cel mai măreţ proiect al companiei presupunea construcţia unui oraş, lângă Buftea, în care ar fi urmat să locuiască 15-20.000 de oameni. Ansamblul rezidenţial, cu 6.500 de locuinţe, necesita investiţii de 1,9 miliarde de euro şi urma să fie finalizat în anul 2015. În iulie 2007, britanicii au comasat teren agricol de 156 de hectare de la patru proprietari. Suprafaţa urma să fie folosită pentru proiect.
Acuzând criza financiară, britanicii şi-au făcut bagajele înainte de a duce la final vreunul dintre proiectele programate.
Privatizare imobiliară
Vehiculul investiţional Flavus Investiţii, administrat de Centerra Capital Partners, a câştiga licitaţia de privatizare a uzinei braşovene Tractorul pentru suma de 77 milioane de euro. Fabrica a fost închisă în aprilie 2007, prin disponibilizarea a 1.800 de salariaţi şi în urma unor repetate încercări de privatizare.
La câteva zile de la achiziţia fostei platforme industriale, reprezentanţii fondului de investiţii au anunţat că vor construi un mini-oraş în locul fabricii, proiect ce necesită investiţii de 1,5 miliarde de euro.
În cei doi ani de la achiziţie compania a investit 15 milioane de euro din fonduri proprii în reabilitarea a 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi industriale existente pe fosta platformă şi în realizarea proiectului arhitectural al zonei comerciale care face parte din prima etapă a proiectului, care necesită investiţii de 150 de milioane de euro. Pentru finalizarea primei faze a proiectului-gigant, Flavus este încă în căutare de finanţator.
Fadesa, intrată discret în umbră
Deşi reprezentanţii locali ai Martinsa-Fadesa au anunţat că nu sunt afectaţi de problemele companiei-mamă din Spania, care a intrat în incapacitate de plată în 2008, planurile firmei par să nu mai avanseze.
Martinsa-Fadesa a intrat pe piaţa românească în 1998, când a cumpărat de la stat pachetul majoritar de acţiuni al societăţii de prelucrare a lemnului Diana Forest din Bacău, vândută anul trecut pentru 23 de milioane de euro producătorului polonez de pardoseli şi parchet din lemn Barlinek.
Fadesa a cumpărat treptat 80 de hectare de teren în Bucureşti şi Bacău şi a anunţat investiţii de peste un miliard de euro în 9.600 de locuinţe.
Cel mai mare proiect aflat în planul spaniolilor este Bonaire din Ştefăneşti, unde compania deţine 64 de hectare de teren. Ansamblul rezidenţial ar urma să cuprindă 7.600 de apartamente, un hotel, spaţii de birouri şi comerciale, în urma unei investiţii estimate la circa un miliard de euro. Până acum compania nu a început lucrările la nici unul din proiectele anunţate.
Citeşte şi Cele mai bogate familii din Top 300 nu au ocolit imobiliarele .
Citeşte şi Petru Rareş: Piaţa imobiliare îşi va reveni în şase ani .
