Micii întreprinzători au fost și rămân coloana vertebrală a oricărei economii, chiar dacă marile businessuri se fac pe linia de corporate. În Uniunea Europeană, media contribuției IMM-urilor la formarea PIB-ului se situează între 50% și 82%.  În România, acest raport este de 70%, iar 60% din forța de muncă angajată din țară aparține acestui sector.

Citiţi şi: Cum pot IMM-urile să își finanţeze eficient afacerile

Totalul impozitelor, taxelor și al CAS-urilor plătite către bugetul de stat în 2011 a fost de 25,5 miliarde de euro.  Și totuși, cel mai dinamic sector o duce cel mai prost de la începutul crizei financiare și până în prezent. În scopul identificării celor mai bune soluţii de sprijin pentru IMM-uri, statele membre UE au sintetizat principalele probleme cu care se confruntă în prezent acest sector: întârzierile la plată, în condiţii de reducere a vânzărilor şi, implicit, epuizarea capitalului de lucru; creşterea ratei de insolvenţă a IMM-urilor; dificultatea IMM-urilor de a accesa credite şi alte tipuri de finanţări; fiscalitatea, dubla impozitare în cazul României (impozit pe profit, impozit pe divident etc.). Într-adevăr, din 2008 și până în prezent, 339.713 de IMM-uri au dispărut. Din 1990 și până la finele luniii aprilie, la Registrul Comerțului au fost înregistrate peste 900.000 de radieri, comparativ cu 1.540.000 de IMM-uri existente la ora actuală. După cum declară Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, „din 2010 încoace, în fiecare an, pe rolul instanțelor de judecată merg câte 30-34.000 de dosare, din care 10.000-12.000 sunt radieri solicitate de Registrul Comerțului, iar circa 20.000 sunt noi cazuri de insolvență solicitate de firme“. Dintre toate însă, finanțarea, inclusiv accesarea fondurilor europene, rămâne printre cele mai mari probleme ale sectorului IMM.  

Finanțarea firmei pe etape de dezvoltare

„Pe baza analizei dinamicii principalelor modalităţi de finanţare a IMM-uri­lor din România în perioada 2005-2011, se constată un grad inegal de accesibilitate a instrumentelor financiare specifice fiecărei etape din dezvoltarea unui IMM“, spune Florin Bănățeanu, director fonduri europene, KPMG. Astfel, se constată că finanţarea necesară demarării unei afaceri nu pare a constitui o dificultate insurmontabilă, fapt demonstrat de media de peste 10.000 de firme înmatriculate pe lună în perioada dinaintea crizei.  Finanţarea iniţială (start-up) este problematică pentru o mare parte a întreprinzătorilor, din cauza absenţei unor reţele de business angels cu acoperire regională sau naţională, a lipsei instrumentelor de capital de risc şi a unor instrumente hibride, flexibile de finanţare de valori relativ mici. Finanţarea primei etape de dezvoltare este dificilă în special pentru întreprinderile noi şi pentru întreprinderile mici inovative.  
Citiţi şi: Conferinţele CAPITAL. Vlădescu: "Un antreprenor nu are nevoie decât să fie optimist"

Creditul bancar rămâne cea mai folosită formă de finanțare pentru dezvoltarea unui IMM, sprijinită și de fondurile de garantare. Totuşi, aceste împrumuturi sunt accesibile pentru cel mult 25% din numărul IMM-urilor, faţă de 70%-80% în ţările europene dezvoltate. Finanţarea fazei de dezvoltare a IMM-urilor prin investiţii de capital de risc şi, respectiv, prin emisiuni de acţiuni sau obligaţiuni pe piaţa de capital este posibilă dar extrem de selectivă, datorită valorii relativ mari a tranzacţiilor (peste două milioane euro). Şi totuşi, există şi alte soluţii, unele identificate de participanţii la Conferinţa Capital ce a avut loc pe 17 mai şi despre care puteţi citi pe larg în paginile următoare.