"Fiecare dintre aceste case publice independente va avea un număr de asiguraţi cuprins între 1,5 şi 2 milioane de persoane, iar coordonarea activităţii lor se va face pe baza principiului subsidiarităţii, respectiv de către ele însele, fără intromisiunea politicului şi a statului", spune Dan Pereţianu, potrivit Agerpres.
În opinia lui, finanţarea caselor de sănătate publice se va realiza direct, fără ca bugetele lor să mai treacă prin Guvern, Ministerul de Finanţe sau Parlament, aşa cum se întâmplă în prezent. "Concret, bugetul acestor case independente nu va face parte din Bugetul consolidat al statului", crede vicepreşedintele CFSMR.
Pereţianu dă exemplul caselor de sănătate private în Olanda, care după un an de la înfiinţare, au ridicat contribuţia asiguraţilor la buget cu 25%, apropiindu-se de pragul de 95 de euro, deşi iniţial se situa în jurul nivelului de 70-73 de euro.
"Populaţia României nu ar putea suporta o astfel de creştere a contribuţiei la asigurările de sănătate, şi tocmai de aceea noi pledăm pentru adoptarea modelului german, care funcţionează în prezent şi în ţări precum Israel sau Belgia", a precizat Pereţianu.
Jumătate de ţară, în spital
Acesta a subliniat, totodată, că numărul de internări a crescut foarte mult în ultimii ani, de la 4,5 milioane de internări în 1999, la circa 8,5 milioane internări în anii 2010 şi 2011 – în condiţiile în care România are în prezent o populaţie de aproximativ 19 milioane de locuitori. Prin comparaţie, în Marea Britanie numărul anual de internări este în prezent de 12,5 milioane, la o populaţie totală de circa 70 milioane de persoane.
Nu în ultimul rând, vicepreşedintele Camerei Federative a Medicilor consideră că este necesară acordarea de stimulente pentru medicii care vor alege să profeseze în provincie, în acest mod urmând să se rezolve şi criza de personal medical cu care se confruntă numeroase regiuni ale ţării.
