Sursele au explicat că printre cantităţile mari de medicamente găsite unele erau expirate, dar plătite din buget către producător, şi care ar fi adus profit medicului care le-a prescris.

Potrivit surselor, medicamentele erau comandate ca şi cum ar exista pacienţi care trebuie să beneficieze de schema de tratament, foarte scumpă şi decontată din bugetul de stat. Astfel, medicul beneficia de comision de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, participări la congrese. În realitate, arată anchetatorii, tratamentul nu era necesar pentru că nu existau pacienţi cărora să le fie prescris.

Această modalitate ar fi condus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, la prejudicierea Fondului de Asigurări de Sănătate şi la apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, cu consecinţe în afectarea calităţii şi continuităţii actului medical.

În acest dosar, marţi au fost efectuate percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, faptele fiind săvârşite în perioada 2012 – 2015, conform DNA.

Sursele arată că ar fi implicaţi şefi de clinici şi secţii de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate – subprogramul oncologie.

Aceleaşi surse au susţinut că ar fi implicaţi un preşedinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureş, care controlează farmacii, şi peste 10 reprezentanţi zonali ai firmelor de medicamente.

Unii dintre medicii implicaţi fac parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor şi ar fi pretins şi primit foloase sau furnizorii le ofereau avantaje.

Modalităţile de cointeresare constau în perfectarea unor contracte de sponsorizare pentru participarea la diverse congrese/simpozioane organizate în ţară sau în străinătate, care le permit medicilor acumularea de puncte necesare obţinerii gradelor profesionale, plata unor taxe de speaker, remunerarea pentru studii de specialitate, unele neefectuate în realitate, asigurarea cheltuielilor pentru vacanţe în străinătate sau acordarea de diverse bunuri de valoare, cu titlu de materiale promoţionale.

Potrivit surselor citate, s-ar fi optat pentru varianta medicamentelor mai scumpe în locul unor medicamente generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, însă ar fi fost mai ieftine. AGERPRES