Glonţul fiscalizării a trecut pe la urechea agricultorilor, spun unii. Nici măcar n-a fost tras, afirmă alţii. Totuşi, până când va mai putea ANAF să le ocolească pe cele 2,7 milioane de fermieri?
Nu trebuie să se înregistreze ca persoană fizică autorizată (PFA) sau ca societate comercială – vechile certificate de producător le sunt suficiente agricultorilor pentru a-şi vinde, în continuare, produsele în pieţe sau târguri „până la adânci bătrâneţi“. Nici fermierii care lucrează pe PFA nu sunt obligaţi să aibă casă de marcat şi să emită bonuri fiscale ori facturi. Singura schimbare pe care a adus-o luna aprilie în domeniul agriculturii este, susţine Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), că persoanele fizice autorizate în domeniul agricol, care erau până acum înregistrate la primării, trebuie să fie luate în evidenţă la Registrul Comerţului.
Operaţiunea costă cam 400 de lei şi durează câteva zile, în cazul în care toate actele necesare sunt depuse la dosar. Problema este că, până la reglementarea situaţiei, vechile PFA înregistrate la primării nu mai au dreptul să vândă produse agricole în pieţe sau către diverşi beneficiari (magazine, restaurante, fabrici de conserve etc.).
Agricultori vs ministru
Fermierii nu par prea mulţumiţi de explicaţiile oficialilor. Preşedintele federaţiei sindicale „Agrostar“, Nicolae Ştefan, susţine că actul normativ este prea general, putând fi interpretat ca introducând obligaţia înregistrării tuturor producătorilor agricoli ca PFA sau pe cea a deţinerii de case de marcat de către fermieri. „Se încearcă uşor-uşor şi fiscalizarea segmentului care vinde în pieţe, respectiv a ţăranilor, astfel că activitatea din pieţe va fi preluată de intermediari şi preţurile vor creşte“, a declarat Ştefan, anunţând organizarea, pe 11 mai, a unor proteste sindicale în Capitală.
Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, admite că problema intermediarilor poate fi, într-adevăr, deranjantă în unele situaţii. „Noi îi încurajăm pe agricultori să-şi vândă direct produsele. În acelaşi timp, îi încurajăm să se asocieze, căci nu este rentabil ca fiecare să se deplaseze şi să-şi vândă marfa la oraş“, afirmă acesta. Însă, în ceea ce priveşte fiscalizarea agriculturii, Dumitru consideră că problema este nuanţată. „Există ferme mari care funcţionează ca persoană fizică. În acest caz, avem de-a face cu o evaziune fiscală clară“, arată ministrul.
Gabriel Biriş, expert în fiscalitate şi founding partner al casei de avocatură Biriş Goran, afirmă că nu înţelege de ce cineva care câştigă bani susţine că nu trebuie să plătească impozite. „Abordarea autorităţilor este greşită. Ar trebui ca micii fermieri să beneficieze de sistemul de înregistrare simplificată, să fie scutiţi de TVA şi să plătească impozit pe normă de venit“, arată acesta.
Un calcul descurajant
Oficial, reprezentanţii finanţelor susţin că nu le trece prin gând să-i impoziteze pe micii producători. În acelaşi timp, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre „lărgirea bazei de impozitare“, mai ales în contextul în care sumele colectate la buget în primele trei luni ale lui 2010 sunt mai mici decât veniturile statului din aceeaşi perioadă a lui 2009 (cu peste 100 de milioane de euro în sumă absolută, ceea ce înseamnă o scădere de 1,4%, sau de 0,7% din PIB). Iar dacă idei precum impozitarea tuturor pensiilor ori a veniturilor persoanelor cu handicap par absurde, taxarea producătorilor agricoli (măcar a celor mai înstăriţi dintre ei) ar putea stârni, în cele din urmă, mai puţine controverse.
Vestea cu adevărat proastă este că sumele astfel adunate nu au cum să rezolve criza bugetului. Statisticile spun că în România cam 2,7 milioane de persoane (aproape 30% din populaţia ocupată) lucrează în agricultură. 95% din aceştia sunt fie „lucrători pe cont propriu“, fie „lucrători familiali neremuneraţi“. Familiile de agricultori câştigau, în medie, 580 de lei lunar de persoană (faţă de 1.015 lei de persoană în familiile de salariaţi şi 823 de lei pe persoană, media naţională). Din aceşti bani, 45% erau, de fapt, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii şi numai 22% (adică 127 de lei lunar de persoană) erau venituri băneşti din agricultură. Adică cele care ar putea fi, la un moment dat, impozitate.
Estimând la patru-cinci milioane numărul componenţilor familiilor de fermieri, rezultă că suma anuală a veniturilor din agricultură la care ar urma să se aplice cota unică ar fi de circa 1,6-1,8 miliarde de euro. Deci, valoarea impozitelor ar fi de aproximativ 270 de milioane de euro. Unii din banii luaţi în calcul mai sus au fost, însă, deja declaraţi la Fisc. Nu poate fi neglijată nici rezistenţa tradiţională la fiscalitate din mediul rural. Este foarte posibil, aşadar, ca statul să nu reuşească să aducă, chiar dacă va încerca taxarea tuturor fermierilor, mai mult de câteva zeci de milioane de euro în plus la buget.
Agricultorii care deţin certificat de producător pot vinde în pieţe până la adânci bătrâneţi.
Adrian Rădulescu, secretar de stat, MADR
127 de lei pe membru de familie obţin lunar, ca venituri din agricultură, fermierii din România. Chiar şi aşa, suma pare să-i tenteze pe unii oficiali
Dezinteres
Fermierii nu s-au înghesuit să fie luaţi în evidenţă ca persoane fizice autorizate la Registrul Comerţului în primul trimestru al acestui an, deşi primăriile urmau să-i şteargă din scripte pe 25 aprilie.
