„Iniţial, proiectul a fost respins de plenul Camera Deputaţilor, fiind întrunite doar 163 de voturi din cele 165 necesare. PSD a propus reluarea votului, spunând că în sală erau parlamentari care nu şi-au exprimat votul, deşi erau prezenţi. La a doua încercare, a trecut. Acest proiect de lege reprezintă, de fapt, preluarea Directivei europene 2015/849 privind spălarea banilor și infracțiunilor de terorism. Eram în întârziere. Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Guvernul României a cerut o amânare care i-a fost respinsă. Riscăm o amendă foarte mare deoarece am întârziat. Încă de anul trecut trebuia implementată în legislația internă directiva europeană. E un fenomen cu care se confruntă toată lumea, palpabil, cuantificabil și în România. Mă refer la evaziunea fiscală și spălarea banilor, care sunt adevăratele probleme și amenințări la adresa securității și economiei României. Nu corupția e amenințare. În fiecare an, bugetul statului pierde 16 miliarde euro din evaziune fiscală și spălare de bani, asta înseamnă 15 autostrăzi Pitești – Sibiu sau Comarnic – Brașov”, a spus Remus Borza, deputat independent, citat de dcnews.ro.

Acesta a precizat că România arelegislație specifică din 2002, Legea 256 privind prevenirea spălării banilor. „Avem și un Oficiu Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Sunt rezultate bune în domeniul acesta, dar unde e lege, nu e tocmeală. Față de Legea 256, sunt modificări importante. Vor fi interzise societățile cu acțiuni la purtător. În România, din 600.000 de firme înregistrate sunt doar câteva sute cu acțiuni la purtător. Acțiunile acestor societăți vor trebui, într-un termen de tranziție de 18 luni de la momentul intrării în vigoare a legii, să fie convertite în acțiuni nominative. Dacă ai acțiuni la purtător, nimeni nu știe că ești acționar. Este și cazul lui Liviu Dragnea, bănuit a fi proprietarul Tel Drum. Dar, câtă vreme Tel Drum este o societate cu acțiuni la purtător, nimeni nu poate proba că Liviu Dragnea ar fi proprietarul companiei. În 18 luni, situația se va schimba. Aceasta este o primă modificare esențială. Vorbim și de o mai mare responsabilizare a tuturor entităților și instituțiilor care au obligația de a raporta la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor orice tranzacție cu numerar care depășește 10.000 euro. Operațiunea de spălare a banilor vizează, în primul rând, transferurile cu numerar”, a explicat deputatul Remus Borza.

 

Te-ar putea interesa și: