acordul proprietarilor, are zilele numarate. Inghitirea Romaniei de catre piata interna unica atrage dupa sine extinderea marcii comunitare. Inregistrarea pe sest a marcilor originale nu a fost inventata la noi. A fost preluata si perfectionata. Se alege una marca internationala, sa spunem absolut la intamplare Fruit of the Loom, celebra in industria mondiala a confectiilor. Se inregistreaza in Romania identic si pentru aceeasi clasa de produse sau, eventual, cu usoare distinctii. Se impusca astfel trei iepuri dintr-o lovitura. Primul: blocarea pietei pentru adevaratul detinator al marcii. In ipoteza in care doreste intrarea pe piata romaneasca a confectiilor, locul este ocupat deja de propria-i marca, proprietate insa a altcuiva. Al doilea: daca intr-adevar tine sa vanda pe piata autohtona, adevaratul proprietar este nevoit sa acorde compensatii financiare celui care a inregistrat-o primul. Al treilea: cel ce are marca in Romania poate obtine profituri frumusele de pe urma ei. Consumatorul roman cumpara produsul fiind convins si stimulat de numele de pe eticheta, un garant al calitatii, chiar daca marfa in sine nu reflecta nici pe departe originalul. Piratii de marci sunt prinsi la stramtoareDin 2007 marcile inregistrate in Uniunea Europeana inainte de data aderarii se extind automat pe teritoriul Romaniei. O consecinta previzibila, afirma stefan Cocos, sef al Serviciului marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, este declansarea unui lung sir de procese intre proprietarii de drept ai marcilor si cei autohtoni. Castig de cauza au europenii, daca demonstreaza ca marcile lor au fost inregistrate inaintea celor din Romania. Daca nu, nu.Pentru ca principiul sa fie valabil si reciproc, adica si marcile romanesti sa fie protejate pe pietele tarilor membre, sunt posibile doua solutii: inregistrarea marcilor pe fiecare piata in parte sau inregistrarea la nivelul pietei unice. Prima solutie este avantajoasa pentru exportatorii romani care nu au mai mult de o piata in Europa. Costurile sunt mici, dar cresc o data cu extinderea afacerilor. Aici intervine cea de-a doua solutie, marca comunitara. Numele ce vinde marfa este protejat pe toate pietele Uniunii Europene. „Din 1996 la zi, doar la OSIM au fost depuse doar 17 cereri pentru marci comunitare”, spune stefan Cocos. Este putin, iar acest putin reflecta pe deplin structura exporturilor noastre pe pietele europene. Nici pe departe nu este vorba despre produse originale, ce se disting prin marca, ci de materii prime sau de marfuri de larg consum comercializate mai apoi sub marci ale importatorilor. Costurile inregistrarii marcii nationale la nivel comunitar nu sunt mari, comparativ cu pierderile pe care pirateria le aduce producatorilor. In medie, acestea se ridica la 2.100 de euro, suma la care se mai adauga progresiv cate 200 de euro pentru fiecare noua clasa de produse. Companii ca Softwin, Miraj, Oltchim, Gerocossen sau Global Spirit sunt pioniere in domeniu. Fac parte dintr-un grup de noua firme romanesti care au ce apara si se comporta ca atare.Oricum, stam mai bine ca bulgarii care, cu doar opt marci de produse inregistrate la nivelul Uniunii Europene, ocupa penultimul loc al clasamentului tarilor actuale si viitoare membre. Pozitia finala apartine Slovaciei, cu sase marci nationale protejate pe plan european. Ungaria, Polonia si Cehia stau ceva mai bine, cu 43, 37, respectiv 33 de marci comunitare. Dar nici pe departe atat de bine pe cat sta Germania, spre exemplu, cu 26.384 de marci comunitare, sau Franta cu 9.852 de marci comunitare.Avantajele marcii comunitare au convins putine firme romanesti· Avantajele marcii comunitare: 4 este valida oriunde pe teritoriul Uniunii Europene si confera proprietarilor drepturi exclusive4 reduce costurile de inregistrare pe fiecare piata a Uniunii Europene in parte; cererea de inregistrare la nivel comunitar costa 975 de euro pentru trei clase de bunuri si servicii, iar taxa de inregistrare, 1.100 de euro4 marca comunitara asigura protectie suplimentara: daca proprietarul nu-si reinoieste inregistrarea marcii in tara de origine, aceasta este totusi protejata de „umbrela” europeana4 protectie legala extinsa: disputele sunt judecate de Curtea comunitara a marcilor, iar deciziile sale sunt valabile in fiecare tara membra4 licenta asupra marcii comunitare este valabila in toate statele membre ale Uniunii Europene· Firmele romanesti care au depus cereri de protejare a marcilor la nivelul Pietei Unice Interne sunt: Global Spirit Company (pentru 6 marci), Vinterra International (pentru 3 marci), Acellum (pentru 2 marci), Mediapro International, Oltchim, Diana forest, Softwin si Gerocossen (cate o cerere fiecare).