România riscă să plătească penalități în valoare de 660 de milioane de euro sau chiar mai mult, avertizează Marcel Boloș

România se confruntă cu riscul de a plăti penalități în valoare de cel puțin 660 de milioane de euro dacă nu finalizează, în termenul prevăzut de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma fiscală pe care a angajat-o.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, atrage atenția că, dincolo de valoarea penalităților, care este una „consistentă”, un aspect esențial îl reprezintă semnalul transmis piețelor financiare în cazul în care țara nu respectă măsurile fiscale pe care le-a promis.

Oficialul a avertizat că, în lipsa realizării reformei fiscale până la cererea de plată numărul 4, România riscă o penalitate semnificativă, de cel puțin 660 de milioane de euro. El a subliniat că miza nu este doar financiară, ci ține și de credibilitatea în fața Comisiei Europene și a piețelor financiare, care au așteptări ridicate de la România în privința respectării angajamentelor asumate.

Reforma fiscală este considerată un punct esențial al PNRR, în contextul în care neîndeplinirea acesteia poate atrage măsuri prevăzute de articolul 126 din Tratatul de Funcționare al UE, referitor la procedura de deficit excesiv.

„Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, este limpede că riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru ţara noastră, dar este un semnal, de asemenea, pe care îl transmitem în relaţia cu Comisia Europeană în privinţa respectării angajamentelor pe care le avem, pe de o parte, şi pe de altă parte în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o pot avea, pentru că orizontul de aşteptare pentru ţara noastră este unul destul de mare, astfel încât acest angajament extrem de serios să fie dus la bun sfârşit. (…)

Nu este vorba de blocare, este vorba de aplicarea unor penalităţi care sunt de minim 660 de milioane de euro.

Să zicem că penalitatea este consistentă, dar ceea ce înseamnă aşteptările şi angajamentele pe care le avem faţă de Comisia Europeană cred că sunt mult mai sensibile şi foarte importante, precum şi reacţia pe care pieţele financiare o au în privinţa acestui angajament, care este nuca fierbinte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a Planului Fiscal în condiţiile în care avem o decizie a Comisiei Europene în acest sens şi o procedură care este în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene la articolul 126, unde spune foarte clar, la alineatul şapte din această procedură, unde spune paşii pe care se parcurg până la decizia finală pe care o ia Comisia atunci când nu punem în aplicare măsuri pentru încetarea procedurii de deficit bugetar excesiv”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.

Marcel Boloș a mai precizat că, în următoarele șase luni, România are obligația de a aduce la bugetul public o sumă de 23 de miliarde de lei, un obiectiv dificil de atins în contextul actual.

”Ce pot să vă spun este că impactul bugetar de 23 de miliarde, minim, pe care îl avem de asigurat trebuie să îl asigurăm pentru restul perioadei de şase luni care au mai rămas până la sfârşit de an.

Împărţim 23 la şase şi vedem că aproape 4 miliarde de lei lunar ar trebui să se regăsească, într-o formă sau alta, sub formă de impact bugetar pentru reforma fiscală, ceea ce pot preciza că este foarte greu de asigurat, foarte greu de implementat, având în vedere nivelul lunar al încasărilor pe care îl avem la bugetul de stat”, a spus acesta.

Reforma fiscală reprezintă un angajament asumat de România încă din anul 2021

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a afirmat că reforma fiscală reprezintă un angajament asumat de România încă din anul 2021, fiind prevăzută în jalonul 207 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta cuprinde modificări esențiale, precum reforma regimului aplicabil microîntreprinderilor, restructurarea facilităților fiscale și revizuirea impozitului pe proprietate.

Oficialul a transmis că reducerea cheltuielilor bugetare este complementară reformei fiscale și are rolul de a facilita implementarea acesteia, care include patru componente esențiale. El a adăugat că impactul bugetar estimat la 1,7% din PIB, adică 23 de miliarde de lei, este deja asumat oficial, iar Comisia Europeană așteaptă din partea României dovezi clare de progres în respectarea angajamentelor asumate.

”Reducerea de cheltuială este complementară cu reforma fiscală şi deschide calea pentru a uşura calea reformei fiscale cu cele patru componente ale sale. (…)

Cum am precizat, de asemenea, cei 1,7% din PIB cu impactul bugetar de 23 de miliarde de lei sunt scrise negru pe alb şi Comisia, din această perspectivă, din câte am discutat şi ultimele dăţi, aşteaptă progrese pe care să le arate România că le-a făcut pe calea angajamentelor pe care le-a îndeplinit”, a explicat Boloș.