Sunt printre cei mai puternici oameni din Romania. Companiile pe care le conduc sunt fiecare lider pe piata pe care activeaza. Anul trecut, prin mainile lor s-a plimbat aproape o zecime din PIB.


Industrie grea, tehnologie si comunicatii, energie, farmaceutice, productie de automobile, imobiliare, banci sau retail. Simpla enumerare a acestor domenii trece in revista activitatile considerate motorul economiei nu numai in Romania, ci oriunde in lume.

Dar, cum e sa conduci un astfel de mamut? In primul rand, vezi lucrurile din perspectiva unui strain. Asta, pentru ca nu mai exista nici o companie romaneasca printre cele care conteaza in economie. Cu o singura exceptie, stefan Gheorghiu, directorul general al Europolis, cel mai mare fond de investitii imobiliare de pe piata romaneasca, restul multinationalelor si-au numit in fruntea reprezentantelor autohtone manageri alesi si culesi dupa rezultatele prin care s-au remarcat pe alte piete. si, de multe ori, in alte domenii.

Fiecare dintre managerii firmelor care in 2005 au realizat cele mai mari cifre de afaceri in domeniile in care activeaza are o reteta diferita de management. Dar si situatia in care se aflau companiile in momentul in care acestia au venit la conducere difera. Doua dintre ele, Petrom si RomTelecom, erau in situatii dificile.


In primul caz, scurgerile de bani catre buzunarele diferitelor grupuri de interese trebuiau identificate si eliminate, activitatile ineficiente vandute sau inchise, iar schema de personal restransa semnificativ.


In cel de-al doilea caz, pe langa pierderi masive, RomTelecom isi atrasese faima de a fi unul din furnizorii de servicii care isi trata prost clientii. Telefonia fixa e pe duca, iar daca nu stii sa iti pastrezi nici clientii care ti-au mai ramas, ai facut degeaba bani pe spatele lor. Sidex tocmai isi incheiase procesul de restructurare si avea nevoie de investitii in modernizare. In cazul Dacia, sosirea lui Fran