In schimb, in tarile din Europa Centrala si de Est, efectele acestei noi etape a tehnologiei informationale continua sa se manifeste aproape exploziv. Companiile de multimedia au inceput sa gaseasca noi modalitati de exploatare a tehnicii Web, iar dezvoltarea instrumentelor software a luat o amploare deosebita, mai ales in Romania – specialistii nostri in ICT avand o reputatie mondiala excelenta. Treptat-treptat, Internetul a avut un impact favorabil asupra majoritatii activitatilor economice, patrunzand chiar si in unele domenii profesionale in care curieratul si masina de scris erau considerate tabu. Cu pasi foarte mici, fostele „comuniste” au aderat si la comertul si afacerile electronice, fiecare tara dupa posibilitatile financiare si orientarea executivelor catre sustinerea implementarii sus-mentionatei tehnologii informatice.
In fine, daca la nivelul companiilor de stat sau private si in procesul educational preuniversitar si academic cumpararea echipamentelor aferente Internetului a devenit o prioritate, in schimb, oameniii obisnuiti nu prea au acces la placerile si beneficiile utilizarii unui calculator personal sau al accesarii Internetului. De ce ? Puterea de cumparare a cetatenilor din unele tari este extrem de redusa, echipamentele costa mult, iar abonamentele pentru conectare sunt piparate. In acest context trebuie relevat, cu amaraciune, ca in Europa Centrala si de Est existau, la inceputul anului trecut, la suta de locuitori, sase PC-uri, 0,8 gazde Internet si doar sapte utilizatori care foloseau amintita retea informationala (inclusiv vizitatorii vestitelor „Cafe Internet”). Comparativ, in UE, situatia, tot la suta de locuitori, se prezenta astfel: 25 de PC-uri, 4,1 Internet hosts si 23 de utilizatori.
Practic, numarul de PC-uri si, implicit, numarul potentialelor „gazde” (hosts) Internet la suta de locuitori este scazut in tarile din Europa Centrala si de Est: cam un sfert din media Uniunii Europene.
Totusi, s-a inregistrat o crestere puternica a numarului de calculatoare personale si a utilizatorilor de Internet: in 1999, +19%, respectiv +34%. In interiorul grupului de aspirante la UE insa, diferentele dintre tari sunt substantiale: in timp ce densitatea de PC-uri in Slovenia si a gazdelor Internet in Estonia este similara cu cea din UE, Bulgaria si Romania ating doar o dezamagitoare zecime din media Uniunii Europene. La ora actuala, raportul dintre Europa Centrala si de Est si UE in ceea ce priveste numarul calculatoarelor personale la suta de locuitori este de 6/25. Totusi, trebuie remarcat ca numarul de PC-uri s-a dublat in anul 2000, exceptie facand Bulgaria si… Romania; iar Slovenia – ca si in cazul altor indicatori – este in top, fiind la nivelul Uniunii Europene.
In ceea ce priveste numarul gazdelor Internet, in Europa Centrala si de Est s-a inregistrat intre 1998-2000 o crestere de 78% (fata de 70% in UE) iar numarul persoanelor care utilizezaza Internetul a crescut cu 50% numai in 1999, „pedalandu-se” in forta spre nivelul atins in UE. La acest punct, trebuie remarcat un lucru absolut bizar (constatat de OECD): daca in tarile Uniunii Europene pretul mediu platit pentru accesarea Internetului in cuantum de 20 de ore lunar este de 50 de dolari, in Europa Centrala si de Est acesta atinge cota de 150 de dolari (in Republica Ceha, Ungaria si Polonia).
O alta problema care mentine decalajul intre UE si „aspirantele” la Uniune este legata de aspectul educational al Internetului. In aceasta privinta, cel mai bun indicator este reprezentat de numarul centrelor de invatamant (scoli primare, secundare, licee si universitati) care au propria pagina web. In UE mai sunt putine unitati de invatamant care sa nu posede un site. In Slovenia, peste 50% din sccoli au pagina web, iar in Romania doar 224, adica exact 1% din numarul total de centre educationale.
In fine, incheiem cu cea mai delicata problema: cea a cheltuielilor pentru echipamentele ICT. In 1998, tarile din UE au cheltuit 200 de miliarde de Euro, aspirantele la uniune doar 3 (Polonia fiind cotata cu 40%), iar Romania doar 221 de milioane, situandu-se, cu 8,5 Euro pe cap de locuitor, pe ultimul loc.