Lupta împotriva inflației a dus la haos în Polonia. Are cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani

Daniel Kaczmarczyk conduce salonul de coafură Mixtura din Poznan de opt ani. În tot acest timp, a fost nevoit să facă mici creșteri de preț doar de trei ori – până în toamna anului 2021, când și-a schimbat radical lista de prețuri, notează Monika Sieradzka, într-o nouă opinie publicată pe dw.com

“Prima mare corecție de preț a fost în septembrie iar a doua a trebuit să o facem acum, în ianuarie. Toate prețurile au crescut iar furnizorii noștri ne-au scris că produsele cosmetice se vor scumpi cu 10 până la 30%, ca să nu mai vorbim de prețurile ridicate la electricitate și încălzire și de creșterea contribuțiilor la asigurările sociale”, a declarat Kaczmarczyk pentru ziarul polonez Gazeta Wyborcza.

Deși salonul său este deschis și funcționează (în pofida infecțiilor în creștere galopantă, în Polonia nu există aproape nicio restricție), patronul spune că lockdown-urile anterioare l-au “terminat financiar”. Numărul total de clienți este mai mic decât înainte iar accesoriile de unică folosință, care au devenit obligatorii odată cu pandemia, duc la creșterea costurilor, se plânge el. “Din păcate, nu știu dacă va fi profitabil pentru mine să fac afaceri în țara noastră în viitor, având în vedere direcția în care se îndreaptă totul”, a spus Kaczmarczyk.

Inflație galopantă

Polonia se confruntă în prezent cu cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani, care în decembrie 2021 a fost de 8,6%. Potrivit calculelor organizației patronale poloneze Lewiatan, prețul gazelor naturale a crescut cu 52,3% în decembrie 2021 față de aceeași lună a anului trecut iar cel al benzinei cu 30%. Prețurile alimentelor au crescut și ele în aceeași perioadă. De pildă, carnea de pasăre cu 30%, carnea de vită cu 19%, zahărul cu 22%.

La începutul lunii ianuarie, prim-ministrul Mateusz Morawiecki, membru al  Partidului Lege și Justiție (PiS), a introdus un așa-numit “scut antiinflație 2.0”, reducând sau eliminând complet taxele pe benzină, gaz și alimente timp de jumătate de an. Taxele pe carburanți fuseseră mișcorate în prag de Crăciun, ca urmare benzina ieftinindu-se cu aproximativ cinci procente. Guvernul este convins că noile măsuri vor ieftini prețul combustibilului cu încă 12 procente.

Măsuri guvernamentale radicale

“Măsurile de protecție vor reduce inflația la 8,1% în ianuarie”, estimează expertul Mariusz Zielonka (de la Lewiatan), citat de agenția de presă poloneză PAP. Cu toate acestea, spune el, prețurile nu vor scădea în următoarele luni iar după ce măsurile vor expira în vară, se așteaptă ca prețurile chiar să crească.

Pentru economistul liberal-conservator Andrzej Sadowski, membru al Consiliului Național de Dezvoltare al președintelui polonez Andrzej Duda din 2015, măsurile radicale sunt o dovadă a unei erori generale de apreciere a situației de către guvern, care a exclus până nu demult reducerile de taxe precum cele actuale. “Este clar o situație de criză în care inflația a scăpat de sub control”, spune Sadowski pentru DW.

O reformă cu capcane

“Deal-ul polonez” (Polski Lad) anunțat în mai 2021, care a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie, pare să nu dea rezultatele așteptate. Scopul declarat al guvernului național-conservator a fost acela de a colecta venituri fiscale suplimentare, pentru a stimula finanțele sistemului de sănătate aflat în dificultate. Cei care câștigau echivalentul a mai mult de 2500 de euro brut urmau să plătească impozite mai mari. Pentru toți ceilalți, adică, potrivit cifrelor guvernamentale, pentru aproximativ 90 la sută dintre polonezi, reforma urma să fie “favorabilă sau neutră”, a subliniat premierul Morawiecki.

Însă documentul de aproape 700 de pagini se dovedește a fi o listă de reglementări și excepții adesea neclare, care permite birocrației să scape de sub control și a căror înțelegere este dificilă chiar și pentru experți. În a doua săptămână a lunii ianuarie, mii de profesori și polițiști, teoretic câștigători ai “deal-ului”, nu au primit mai mulți bani în conturi, așa cum se așteptau, ci mai puțini. Executivul a recunoscut greșeala iar premierul Morawiecki a prezentat scuze. “Se întâmplă adesea să faci o greșeală chiar atunci când vrei să faci un lucru deosebit de bine”, a spus el.

Rezistență împotriva reformei

Majoritatea contabililor din companii și din sectorul public sunt complet copleșiți de amploarea noii birocrații. Asociația Contabililor a făcut apel la premier să amâne reforma cu un an. Același lucru îl solicită și asociația umbrelă a organizațiilor de afaceri poloneze. Într-o scrisoare adresată lui Morawiecki, economiștii se plâng de “modificări grăbite ale legii”, “capcane” și “probleme de interpretare” care vor deveni evidente abia în lunile următoare.

Antreprenorii suferă și din pricina unei creșteri drastice a contribuțiilor de asigurări sociale. Potrivit experților, scopul declarat al reformei fiscale, acela de a susține sistemul de sănătate subfinanțat, va fi ratat. Potrivit lui Andrzej Sadowski, sistemul de sănătate nu poate fi reformat doar prin subvenții bănești.

“Revoluția fiscală”

Premierul Morawiecki numește acest proiect “revoluție fiscală”. Grupurile țintă ale PiS (Partidul Lege și Justiție)sunt profesorii, funcționarii publici, persoanele cu venituri mici și familiile numeroase. Potrivit lui Morawiecki, scopul este restabilirea “justiției sociale”, prin a-i face să plătească mai cu seamă pe “cei mai bogați polonezi”. Planul este criticat doar de “elitele financiare și metropolitane care nu au contact cu realitatea”, a declarat premierul, fost director general al uneia dintre cele mai mari bănci private din Polonia.

Pentru Sadowski, chiar cuvintele alese de premier explică haosul care domnește. “Utilizarea cuvântului revoluție implică în mod necesar crearea de efecte revoluționare iar asta înseamnă haos și confuzie”, spune economistul.

În prezent, guvernul încearcă din răsputeri să elimine lacunele din proiect prin ordonanțe date din scurt, dar nemulțumirea oamenilor este în creștere. Sondajele efectuate la scurt timp după introducerea reformei fiscale arată că sprijinul pentru PiS, partid aflat la guvernare, este în scădere rapidă. Mulți comentatori consideră că acest lucru este un rezultat direct al haosului fiscal, precum și al prețurilor ridicate, care continuă să crească în pofida măsurilor guvernamentale de combatere a inflației.