Luca Niculescu anunță reducerea deficitului bugetar în 2027. Premierul exclude două măsuri care i-ar afecta pe români
SURSA FOTO: Dreamstime - Luca Niculescu
Premierul Luca Niculescu a anunțat că România va continua reducerea deficitului bugetar în 2027, conform angajamentelor fiscale asumate. Guvernul pregătește reorganizarea administrației publice și măsuri pentru creșterea veniturilor fiscale. Reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale nu figurează printre măsurile avute în vedere. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times.
Luca Niculescu vrea reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB în 2027
Premierul Luca Niculescu și-a prezentat planurile pentru reducerea deficitului bugetar și reorganizarea sectorului public, într-un context economic dificil pentru România. Executivul urmărește și recâștigarea încrederii investitorilor, după o perioadă marcată de instabilitate politică și presiuni asupra finanțelor publice.
Potrivit Financial Times, noul prim-ministru conduce un guvern minoritar, format din social-democrați și tehnocrați independenți. Executivul trebuie să gestioneze dezechilibrul bugetar și ascensiunea formațiunilor de extremă dreapta, care promovează modelul politic MAGA asociat lui Donald Trump.
Obiectivul anunțat de premier este reducerea deficitului bugetar la 5,2% din produsul intern brut în 2027. Pentru comparație, România a înregistrat în 2025 un deficit de 7,8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Niculescu a recunoscut dificultatea procesului de consolidare fiscală, dar s-a declarat optimist în privința aplicării măsurilor.
„Evident, nu este o misiune simplă. Sper că acest lucru se va întâmpla rapid… Sunt destul de optimist”, a spus Niculescu pentru FT.
Ținta de 5,2% figurează în Strategia Fiscal-Bugetară publicată la începutul anului. Totuși, valoarea finală ar putea fi modificată la elaborarea bugetului pentru 2027.
Comisia Europeană urmărește respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, indicator utilizat în cadrul regulilor fiscale europene. Deficitul calculat potrivit metodologiei ESA reprezintă un rezultat al evoluției veniturilor și cheltuielilor publice.
Prin urmare, ținta de deficit pentru 2027 va depinde inclusiv de execuția bugetară din 2026.
Guvernul pregătește comasarea ministerelor și reorganizarea administrației publice
Luca Niculescu intenționează să reducă cheltuielile statului prin schimbări structurale în administrația centrală și locală. Programul prezentat de premier include reorganizarea instituțiilor și îmbunătățirea colectării taxelor.
Șeful Executivului a descris aceste măsuri drept „reforme îndrăznețe”, care ar urma să contribuie la diminuarea cheltuielilor publice.
Printre schimbările anunțate se numără comasarea unor ministere și agenții guvernamentale. De asemenea, sunt prevăzute modificări ale organizării administrației locale și regionale.
O altă prioritate este creșterea veniturilor fiscale, în special prin îmbunătățirea colectării taxei pe valoarea adăugată. România se află printre statele europene cu cele mai mari dificultăți în colectarea TVA.
Premierul a exclus însă reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale. Aceste cheltuieli reprezintă un subiect sensibil pentru Partidul Social Democrat, principala formațiune din actualul Executiv.
În luna mai, social-democrații s-au retras din precedenta coaliție de guvernare, provocând căderea Executivului. Decizia a fost determinată de divergențele privind măsurile de austeritate și reformarea companiilor de stat.
Reformele respective fuseseră solicitate de Bruxelles în cadrul angajamentelor necesare pentru deblocarea fondurilor europene.
Planurile de consolidare fiscală prezentate de Niculescu beneficiază și de sprijinul opoziției de centru-dreapta. Acestora li se alătură un partid reprezentând minoritatea maghiară, formațiuni care au participat anterior la guvernare alături de PSD.
Datoria publică a depășit 61% din PIB, iar România încearcă să recâștige încrederea investitorilor
Situația finanțelor publice reprezintă una dintre principalele provocări pentru Guvernul condus de Luca Niculescu. Datoria publică a României a crescut considerabil în ultimii ani, pe fondul deficitelor bugetare ridicate.
În 2019, datoria statului reprezenta aproximativ 35% din PIB. În 2026, aceasta a depășit pragul de 61% din produsul intern brut.
Instabilitatea politică a amplificat îngrijorările investitorilor și a apropiat România de riscul pierderii ratingului de țară recomandat investițiilor, cunoscut drept „investment-grade”.
Această situație a contribuit la majorarea costurilor de finanțare ale statului. Formarea noului guvern și angajamentele privind disciplina fiscală au contribuit ulterior la reducerea presiunilor din piețele financiare.
Premierul a invocat rezultatele unei emisiuni recente de obligațiuni, prin care România a atras 4,5 miliarde de euro. Operațiunea s-a desfășurat la randamente considerate favorabile de șeful Executivului.
„Cred că primele semne sunt bune”, a afirmat Niculescu, făcând referire la o emisiune recentă de obligațiuni prin care România a atras 4,5 miliarde de euro la randamente favorabile.
„Pentru mine, acesta este un semn de încredere din partea piețelor – atât în faptul că am reușit să formăm un guvern, cât și în primele măsuri pe care acest executiv le adoptă”.
Economia României a crescut cu 2,1% trimestrial, dar avansul anual rămâne de numai 0,1%
Datele economice preliminare indică o stabilizare a activității economice, după o perioadă prelungită de contracție. Evoluția trimestrială este pozitivă, însă creșterea raportată la aceeași perioadă a anului precedent rămâne redusă.
Conform datelor publicate la începutul lunii noiembrie, produsul intern brut a avansat cu 2,1% față de trimestrul anterior. Această evoluție marchează întreruperea perioadei de scădere economică.
În schimb, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, economia a crescut cu numai 0,1%. Diferența dintre cele două ritmuri evidențiază caracterul încă fragil al redresării economice.
În acest context, Luca Niculescu urmărește atragerea unor investiții străine suplimentare și stimularea investițiilor realizate de companiile românești.
Premierul consideră că industria energetică și sectorul apărării pot genera venituri importante pentru economia națională. Cele două domenii figurează printre prioritățile de dezvoltare economică prezentate de șeful Guvernului.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.