Conform noii propuneri, Curtea Constituțională (CCR) nu mai poate invalida alegerile prezidențiale decât în cazul unei contestații temeinic motivate, bazate pe dovezi clare de fraude grave. Această modificare are rolul de a întări transparența și stabilitatea procesului electoral din România.
Inițiativa legislativă cu privire la CCR este susținută de grupul parlamentar al AUR
Inițiativa legislativă este susținută de grupul parlamentar al AUR și propune schimbări semnificative în reglementările actuale, vizând în principal articolul 37 din Legea nr. 47/1992, care reglementează validarea și invalidarea alegerilor. Conform noii reglementări, invalidarea unui tur de scrutin nu va mai putea fi dispusă decât în baza unei contestații fundamentate, iar Curtea Constituțională nu va putea revoca sau invalida procesul electoral după validarea unui tur de scrutin.
„Invalidarea alegerilor prezidențiale se poate face de către Curtea Constituțională doar în baza unei contestații temeinic motivate și totodată din motive constând în fraude grave”, prevede o propunere legislativă aflată în consultare publică la Camera Deputaților, depusă de grupul parlamentar al AUR.
Modificările propuse stabilesc că Curtea Constituțională va valida sau invalida rezultatul alegerilor doar în baza probelor și conform dispozițiilor legii specifice pentru alegerea președintelui României. Astfel, procesul electoral va fi protejat de decizii arbitrare sau de invalidări abuzive, iar orice modificare a rezultatului va trebui să fie bine documentată și justificată prin dovezi concrete de fraude grave.
„Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și conform dispozițiilor din legea pentru alegerea președintelui României”, arată documentul.
Propunerea legislativă dorește să modifice și articolul 38 al Legii nr. 47/1992
În plus, propunerea legislativă dorește să modifice și articolul 38 al Legii nr. 47/1992, care reglementează soluționarea contestațiilor legate de înregistrarea candidaturilor și desfășurarea campaniilor electorale. Conform noii reglementări, contestațiile care vizează înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor pentru funcția de președinte al României, sau cele care se referă la împiedicarea unui candidat sau partid de a-și desfășura campania în condiții legale, vor trebui să fie însoțite de probe clare. Acestea vor fi soluționate de Curtea Constituțională cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termenele stabilite de lege.
„Invalidarea oricărui tur se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin’. Aceste prevederi modifică astfel articolul 37 din lege care în prezent este următorul: ‘(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională”, arată documentul.
Prin aceste modificări, se urmărește ca procesul de validare a alegerilor prezidențiale să fie unul mai riguros și mai transparent, oferind siguranță și protecție împotriva oricăror tentative de fraudă electorală. Totodată, se subliniază importanța probelor temeinice în contestarea rezultatelor alegerilor, astfel încât orice decizie a Curții Constituționale să fie bazată pe argumente clare și nu pe speculații.
Aceste propuneri legislative sunt încă în consultare publică
În prezent, legislația permite ca Curtea Constituțională să soluționeze contestațiile legate de candidaturi și campanii electorale, dar fără a fi necesar să fie prezentate dovezi temeinice. Modificările propuse de grupul parlamentar AUR aduc o mai mare responsabilitate în gestionarea acestora, stabilind un cadru legal mai strict și mai clar.
Aceste propuneri legislative sunt încă în consultare publică și urmează să fie dezbătute în continuare de către autoritățile competente. Dacă vor fi adoptate, ele ar putea aduce schimbări importante în modul în care sunt gestionate alegerile prezidențiale și în modul în care Curtea Constituțională își va exercita atribuțiile legate de validarea procesului electoral din România.
