Curtea de Apel București a respins cererile lui Liviu Dragnea în conflictul cu PSD. Avocaţii fostului lider al social-democraţilor au cerut sesizarea CCR şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pe motiv că filiala Teleorman a partidului nu a plătit în scandalul angajărilor false, deşi ar fi beneficiat de pe urma acestei acţiuni.

Mai exact este vorba de dosarul în care liderul PSD a contestat noua conducere PSD.

Astăzi a avut loc un nou termen în procesul în care Liviu Dragnea, fostul lider al PSD a contestat actuala conducere a partidului, stabilită la Congresul din 29 iunie. Pe 17 octombrie, Liviu Dragnea a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocat, o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Judecătorul care se ocupă de acest caz a anunţat atunci că la dosar au fost depuse mai multe cereri, printre care şi o solicitare din partea lui Liviu Dragnea de sesizare a CJUE, fără să explice la ce se referă aceasta. CAB a amânat procesul pentru data de 31 octombrie, astfel încât toate părţile să ia cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar. Pe 9 august, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de intervenţie a lui Dragnea într-un proces în care PSD solicita judecătorilor aprobarea modificărilor la statutul partidului şi înregistrarea noii conduceri, rezultate în urma Congresului din 29 iunie.

PSD a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere care are ca obiect „modificări acte constitutive – statut – organe de conducere”, respectiv înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificărilor de statut şi alegerea noii conduceri, ca urmare a Congresului din 29 iunie, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSD. În cadrul procesului au fost depuse două cereri de intervenţie, printre care una formulată de Liviu Dragnea, aflat în penitenciar.

Cererea lui Liviu Dragnea are legătură cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman în care fostul lider al social-democraţilor a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Dragnea invocă faptul că judecătorii au decis, în privinţa celor două persoane angajate fictiv la DGASPC Teleorman, că a fost comisă o fraudă, iar astfel activitatea PSD Teleorman, unde au lucrat efectiv cele două, ar fi fost ilicită în perioada 2006 – 2012, motiv pentru care organizaţia ar fi trebuit dizolvată. Fostul preşedinte al social-democraţilor mai susţine posibilitatea dizolvării PSD deoarece la Congresul din 29 iunie au votat şi reprezentanţii organizaţiei Teleorman.