Pe o piaţă competitivă a audiovizualului românesc, provocarea vine din partea cotelor europene, dar şi a competiţiei comunitare. Oamenii din industrie par să fie mai interesaţi de concurenţa de pe malurile Dâmboviţei şi mai puţin preocupaţi de noile reglementări UE în materie de audiovizual.

Alinierea televiziunilor noastre la normele europene ale audiovizualului este considerată de unii deja istorie. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), sub conducerea preşedintelui Ralu Filip, a avut grijă să includă în legislaţia naţională prevederi pe care mulţi le cred mai restrictive decât în unele ţări din vestul Europei. „Raţiile“ şi „cotele“ europene vor fi, totuşi, respectate de televiziuni, de la 1 ianuarie 2007. Mai ales că în procentul minim de 50% de emisiuni europene vor fi contabilizate şi producţiile autohtone.

„CNA s-a grăbit să ne pună criterii comparabile cu cele din Uniunea Europeană, pe care nici ţări cum sunt Italia, Germania sau Spania nu le au atât de stricte ca la noi“, a declarat Sorin Oancea, vicepreşedinte Antena 1 şi director executiv al postului de ştiri Antena 3. El spune că producţiile europene nu sunt o problemă pentru televiziunile de ştiri. În 2006, Antena 3 a depăşit 80% din program cu emisiuni româneşti şi europene.
Mihai Dumitrescu, director de marketing la Naţional TV, admite că televiziunea la care lucrează a avut în 2006 mai puţin de 50% emisiuni produse în Europa. De la 1 ianuarie, odată cu includerea producţiilor proprii în noua categorie, „cota europeană“ nu va fi o problemă. „În rest, rămâne goana după audienţă“, afirmă Dumitrescu. Acuzat de mai multe ori de exces de zel în aplicarea regulilor UE în audiovizual, înainte de aderarea României, Ralu Filip, preşedintele CNA, priveşte acum cu speranţă spre… „un viitor luminos“. Adoptarea în 2007 a noii directive a audiovizualului va permite autorităţii din ţara noastră să sancţioneze televiziunile licenţiate în UE, retransmise în România, dacă nu respectă legislaţia română. „Până acum, nu le puteam trimite decât scrisori“, a spus Ralu Filip. După „istoria“ criticilor pe care Filip le-a adus în trecut televiziunilor de nişă de tip Discovery, National Geographic, televiziunilor pentru copii şi a celorlalte licenţiate în UE şi retransmise prin cablu şi DTH, este de aşteptat ca preşedintele CNA să devină unul şi mai „intervenţionist“.

Pe de altă parte, unii reprezentanţi din audiovizual par mai puţin interesaţi de impactul aderării asupra posturilor pe care le conduc. Directorul executiv al Pro FM, Cristi Şnebli, spune că oricum CNA informează piaţa cu privire la modificările care apar. Alţii, cum este Noni Mazilescu, director la Prima TV, spune că „cea mai mare provocare nu este integrarea în UE, ci integrarea… Canal D în piaţa românească de audiovizual“.
În concluzie, perspectivele sunt diferite, dar relaxate, iar atenţia se îndreaptă mai mult asupra competiţiei interne decât ameninţării unei integrări care în audiovizual s-a produs de mai multă vreme. „Nu avem nici o îndoială că vom face faţă competiţiei de pe piaţa europeană“, a conchis Sorin Oancea.

Ce au oamenii din audiovizual de urmărit în legislaţie, de la 1 ianuarie? Ca şi până acum, reglementarea internă, sintetizată în Codul audiovizualului, elaborat de CNA. Codul CNA îşi produce o serie de efecte de la 1 ianuarie 2007.

Noutatea constă însă în proiectul de modificare a Directivei televiziunii fără frontiere, care se va numi probabil Directiva Serviciilor de Media Audiovizuale. Noua directivă îşi aşteaptă adoptarea finală în 2007 şi statele membre vor avea doi ani să o pună în practică. O altă noutate îi va face pe unii mai bogaţi decât sunt: atât la nivelul producţiei şi distribuţiei de film şi emisiuni, cât şi autoritatea de reglementare, vor avea în 2007 acces la fonduri europene de 1,4 milioane de euro. 

Ce aduce aderarea în audiovizual?

Difuzarea a minimum 50% programe europene la TV (cu excepţia informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii)

Difuzarea a minimum 10% programe independente (sau minimum 10% din buget trebuie alocat pentru achiziţia de programe independente)

Minimum 30 de minute/zi de program local la posturile regionale sau în localităţi cu peste 150.000 de locuitori.

Obligativitatea depunerii unui raport trimestrial către CNA cu privire la procentele de emisiuni europene difuzate

Reglementarea product-placement (la cinema, în filmele de televiziune şi competiţiile sportive*)

Excluderea publicităţii la mâncare şi băuturi din emisiunile pentru copii*

Extinderea regulilor de publicitate în cinematografie şi artele spectacolului*.

* Propunerea de modificare a Directivei televiziunii fără frontiere, va intra în vigoare după adoptarea ei la nivel european planificată pentru anul 2007