Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) are la dispoziţie 2,5 mil. euro din fonduri europene pentru acest demers. Cu ajutorul acestor bani, urmează să cumpere, prin licitaţie publică, expertiza necesară elaborării proiectului de cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Cu alte cuvinte, Guvernul externalizează realizarea acestei legi, o practică mai rar întâlnită la nivel local.

Mediul academic, patronatele şi asociaţiile profesionale din domeniul construcţiilor vor să participe la o eventuală licitaţie pentru elaborarea acestui cod, potrivit informaţiilor revistei Capital. Deocamdată nu există un document semnat în acest sens, însă se conturează o echipă din care ar putea face parte membrii ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, ai Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii şi ai unor case de avocatură.

Proiectul de lege rezultat în urma acestui demers va fi trimis în Parlament, cu sau fără modificări, iar acolo se mai pot aduce amendamente. Implementarea proiectului a început în 9 mai anul acesta şi se va întinde pe 30 de luni, până în noiembrie 2020. Obiectivul principal al proiectul este schimbarea şi armonizarea legislaţiei din domeniul construcţiilor şi urbanismului. Reprezentanţii MDRAP au comunicat revistei Capital că minim zece legi în vigoare în acest moment vor fi integrate în codul construcţiilor.

Ghişeu unic

După 2020, românii ar trebui să beneficize de un ghişeu unic de unde pot obţine certificatele de urbanism, avizele şi autorizaţiile de construire, aceasta fiind una din modificările aduse de viitorul cod. Ministerul Dezvoltării vrea să implementeze şi un sistem care să facă posibil schimbul electronic de informaţii între entităţile avizatoare ale documentaţiilor de urbanism, operatorii care gestionează reţelele edilitare şi primării. Pentru a reduce birocraţia, costurile şi riscul de corupţie, codul construcţiilor are în vedere implementarea unui protocol de cooperare între primării. Acest protocol ar trebui să ajute, cu precădere, primăriile cu mai puţini angajaţi să folosească acest ghişeu.

 

„Calendarul operaţionalizării ghişeului unic va fi stabilit în cooperare cu autorităţile locale şi autorităţile care emit avize“, ne-au transmis reprezentanţii MDRAP. Prin punerea în practică a acestui ghişeu unic se doreşte reducerea cu minim 30% a termenului de obţinere a avizului aferent documentaţiilor de urbanism şi reducerea cu minim 25% a termenelor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire. Astăzi, doar la nivelul Bucureştiului, care generează cele mai multe şantiere din ţară, una din şapte autorizaţii de construite eliberate anual are termenul legal depăşit. Chiar dacă se respectă legea, durata de obţinere a documentului plasează România pe ultimele locuri din Europa.

Trebuie menţionat că Guvernul a dat în decembrie 2016 o ordonanţă care prevedea, printre altele, ca certificatele de urbanism, avizele şi acordurile necesare autorizaţiei de construire să poată fi solicitate online şi obţinute în termen de şapte zile; în care s-a crescut durata de valabilitate a autorizaţiei de la un an la doi ani şi care încuraja înfiinţarea unui gişeu unic, prin care angajaţii primăriilor puteau să asigure obţinerea avizelor în numele cetăţenilor, contra unei taxe. Legea a funcţionat mai puţin de patru luni, după care a fost respinsă de Parlament.

Pe internet

Ministerul îşi mai propune prin acest cod să îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor şi a cotelor datorate de investitori în procesul de autorizare, însă această schimbare se va face abia după finalizarea proiectului de cod al construcţiilor, prin identificarea problemelor actuale de către MDRAP, Inspectoratul de Stat în Construcţii, primării şi autorităţiile publice judeţene. Astăzi, valoarea de investiţie declarată în autorizaţii nu reflectă valoarea reală de construire. Este valoarea declarată pentru calcularea taxei de autorizare, care se regularizează după recepţia finală.

Mai mult, ministerul îşi propune să publice pe internet registre de experţi atestaţi din domeniul urbanismului şi construcţiilor. În acest moment, se iau în calcul varianta publicării informaţiilor pe site-ul ministerului şi varianta dezvoltării unei secţiuni în cadrul unui alt portal existent. Deocamdată, lista specialiştilor atestaţi cu drept de semnătură pentru documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism sunt pe site-ul Registrului Urbaniştilor din România, iar lista experţilor în domeniul construcţilor sunt pe site-ul MDRAP. Grav este că aceşti specialişti nu există în foarte multe judeţe ale ţării, ceea ce forţează încălcarea legii, care obligă, spre exemplu, ca la construcţia unei case cu etaj să fie implicaţi patru muncitori şi 13 specialişti.

 

Proiectul ministerului mai vizează şi elaborarea unui ghid privind reabilitarea cartierelor inclusiv reabilitarea clădirilor afectate de riscul seismic.

Inadvertenţe legislative

„Chiar dacă este dificil, este posibil ca până în 2020 să fie elaborat un cod al construcţiilor. La nivelul breslei constructorilor se simte nevoia unui cod, deoarece legile care guvernează acest sector trebuie schimbate anual pentru a funcţiona. Avem nevoie de un cod echilibrat, nu excesiv de restrictiv. Cele mai grave sunt legile neclare şi care se contrazic“, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

Spre exemplu, Guvernul a fost nevoit să schimbe recent legislaţia pentru a permite primăriilor a căror Planuri Urbanistice Generale expiră anul acesta, adică aproape jumătate din total, să le mai prelungească termenul de valabilitate până în 2023. Primarul General al Bucureştiului, Gabriela Firea, a anunţat în repetate rânduri că va actualiza anul acesta planul vechi de 18 ani, însă arhitecţii sunt sceptici că va reuşi să respecte termenul.

Anul acesta expiră circa 48% din totalul Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale ţării, în 2019 alte circa 6%, iar în 2020 încă aproximativ 7%, potrivit informaţiilor obţinute de MDRAP de la primării. Trebuie precizat că o mare parte din documentaţiile de urbanism au fost realizate înainte de anul 2003, iar legea în vigoare nu mai permitea prelungirea valabilităţii acestora după finalul anului 2018. 

Legea urbanismului prevedea că orice PUG poate fi prelungit o singură dată, dar fără a trece zece ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. Guvernul a considerat această prevedere restrictivă, deoarece, în opinia reprezentanţilor MDRAP, sunt comune sau oraşe mici care nu necesită actualizări integrale ale Planului Urbanistic General la fiecare zece ani.

Exemplul unguresc

 

Banca Mondială a recomandat României, în ultimul raport anual ce măsoară uşurinţa cu care se obţin autorizaţiile la nivel global, să urmeze modelul Ungariei. Ţara vecină a lansat în 2013 un sistem prin care toţi solicitanţii de autorizaţii de construire trebuie să depună cererile în sistem electronic, încărcând toate planurile tehnice şi arhitecturale, iar acestea sunt analizate şi aprobate online. Totuşi, bancherii avertizează că şi acest sistem are problemele sale. Spre exemplu, funcţionarii au observat că examinarea planurilor şi schiţelor pe un singur ecran de calculator cu o dimensiune neadecvată poate fi dificilă şi, din acest motiv, uneori ei sunt nevoiţi să solicite prezentarea planurilor pe hârtie.

Unele localităţi din România, precum Oradea sau Cluj-Napoca, au început deja să stimuleze utilizarea soluţiilor oferite de tehnologie pentru îmbunătăţirea serviciilor. Primăria Oradea a introdus în 2016 un sistem de avertizare prin SMS care notifică solicitantul ori de câte ori un document este semnat sau ştampilat. Începând din 2015, solicitanţii au posibilitatea de a urmări stadiul cererilor lor online.

Şi Primăria Municipiului Bucureşti are în vedere implementarea unui serviciu online de eliberare a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire prin Compania Municipală Tehnologia Informaţiei, nou înfiinţată. La rândul său, Primăria Sectorului 1 vrea să introducă un singur certificat atât pentru desfiinţare, cât şi pentru construire, pentru a reduce birocraţia, iar Primăria Sectorului 3 consideră că este nevoie de o dezbatere complexă, la nivel guvernamental, al societăţii civile şi al specialiştilor în domeniu, pentru schimbarea legislaţiei şi eliminarea birocraţiei. 

Birocraţie sufocantă

În România se solicită cele mai multe avize preliminare autorizaţiei de construire din Uniunea Europeană, cu excepţia Cehiei, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale. Dosarul ce trebuie depus la primărie de către un investitor care vrea să construiască un simplu spaţiu de depozitare cuprinde, în medie, 26 de acte, dublu faţă de media UE. Acelaşi investitor trebuie să aştepte după autorizaţie, în medie, 256 de zile, mai mult decât în orice alt stat membru UE, cu excepţia Slovaciei şi Cipriului. Mai mult, costurile asociate obţinerii acestui document în România sunt printre cele mai mari din Europa, echivalând cu circa 3,4% din valoarea investiţiei, comparativ cu 2%, cât este media UE, conform calculelor Băncii Mondiale.