Ilie Bolojan blochează OUG 153/2024 pentru reforma Guvernului
Președintele interimar retrimite în Parlament OUG 153/2024, punând sub semnul întrebării reorganizarea Executivului. Miza: legalitatea unei reforme profunde în administrație.
Reorganizarea Guvernului, una dintre cele mai importante inițiative administrative din acest an, riscă să intre într-un blocaj juridico-politic major. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a cerut reexaminarea în Parlament a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024, actul normativ care consfințește reforma structurii Executivului și a unor autorități centrale.
Motivul? Legea, spune Bolojan, a fost tratată greșit de Parlament ca lege ordinară, deși conținutul său vizează direct organizarea Guvernului – domeniu rezervat legilor organice, conform Constituției. Într-un moment în care Executivul își propune o regândire fundamentală a aparatului administrativ, această intervenție riscă să pună frână întregii reforme.
Un proces legislativ confuz de la organic, la ordinar
Conform documentului oficial de reexaminare transmis de președintele interimar, Legea de aprobare a OUG 153/2024 a fost calificată ca lege organică de către Camera Deputaților, însă la Senat – cameră decizională în acest caz – actul normativ a fost tratat drept lege ordinară, fiind adoptat cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.
La votul final din Senat, legea a trecut la limită, cu 66 de voturi pentru, 51 împotrivă și 2 abțineri, dintr-un total de 119 senatori prezenți. Dacă s-ar aplica standardele unei legi organice, aceasta ar fi trebuit să întrunească cel puțin 69 de voturi – adică 50%+1 din totalul celor 134 de senatori.
Această discrepanță a fost sesizată de Bolojan, care a subliniat în cererea sa faptul că, potrivit Constituției (art. 73 alin. 3 lit. e), actele normative ce privesc organizarea Guvernului intră în categoria legilor organice, ceea ce presupune un regim de adoptare mult mai riguros.
Ce prevede OUG 153/2024: restructurări masive și instituții noi
Ordonanța vizează o reorganizare profundă a Executivului, în urma instalării unui nou Cabinet în baza Hotărârii Parlamentului nr. 33/2024. Printre cele mai importante măsuri prevăzute:
- Fuziunea Ministerului Muncii cu Ministerul Familiei, acesta din urmă urmând să fie desființat.
- Desființarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin divizare completă.
- Înființarea Autorității Naționale pentru Cercetare, în subordinea Ministerului Educației.
- Mutarea Autorității pentru Digitalizare în subordinea Ministerului Economiei.
- Redefinirea rolului viceprim-miniștrilor, în special al celui fără portofoliu, care va coordona structuri importante din aparatul guvernamental și va aviza proiectele cu impact bugetar.
Toate aceste modificări implică reorganizări instituționale, transferuri de patrimoniu, de personal și modificări în structura de putere din Executiv. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, astfel de reglementări intră sub incidența legilor organice.
Parlamentul va fi obligat să reia procedura legislativă
Dacă Parlamentul va fi obligat să reia procedura legislativă, legea ar trebui votată cu majoritate calificată. În contextul actualei configurații politice, acest lucru este departe de a fi garantat. La Senat, scorul a fost deja extrem de strâns. Reanalizarea legii riscă să fragilizeze și mai mult coeziunea guvernamentală, în special între partidele care susțin reforma administrativă, dar au rezerve privind unele dintre măsuri.
Mai mult, orice întârziere în aplicarea reorganizării poate avea impact direct asupra angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acolo unde eficientizarea administrației este unul dintre pilonii centrali.
Ilie Bolojan invocă rigoarea constituțională
Ilie Bolojan cere reexaminarea legii, argumentând că, având în vedere conținutul actului și parcursul său parlamentar, aceasta trebuia tratată ca lege organică, nu ordinară. El subliniază că ordinea camerelor implicate confirmă acest statut, iar procesul legislativ ar trebui să respecte exigențele constituționale.
„Astfel, având în vedere procedura legislativă parcursă în Parlament, prin raportare la conținutul normativ al legii transmise la promulgare, procesul de legiferare este necesar să se desfășoare în concordanță cu prevederile constituționale și legale referitoare la adoptarea legilor.
Față de cele expuse mai sus, și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale”, afirmă Bolojan în cererea de reexaminare, punctând că ordinea camerelor – Deputații prima cameră, Senatul decizional – confirmă implicit că actul a fost tratat inițial ca lege organică, iar acest caracter nu poate fi modificat pe parcurs.
Această intervenție reiterează importanța respectării stricte a procedurii parlamentare, chiar și în cazul unor urgențe administrative sau politice. În același timp, atrage atenția asupra unei probleme recurente în activitatea legislativă din România: lipsa de coerență între Camere și riscul de invalidare a unor legi esențiale din motive de formă.
Parlamentul este nevoit acum să reanalizeze legea
Parlamentul este nevoit acum să reanalizeze legea și, în cazul în care acceptă argumentația președintelui interimar, să o supună din nou votului – de această dată cu majoritate calificată. În cazul în care se menține decizia anterioară, se poate deschide o nouă rundă de contestații la Curtea Constituțională, fie din partea opoziției, fie a instituțiilor interesate.
Într-un an marcat deja de instabilitate și tranziții politice, acest episod adaugă un strat suplimentar de tensiune într-un proces de reformă care, deși necesar, se dovedește tot mai greu de implementat.
