Sânandrei este un sat sărac din România, cu case dărăpănate şi poteci noroioase. Aproximativ 80% dintre locuitorii săi mai tineri sunt şomeri, iar o familie se poate considera norocoasă dacă deţine o grădină în care să crească cartofi şi legume. Alina este o tânără care în urmă cu patru ani, la 22 de ani, a vrut să plece de acasă, dintr-o familie în care tatăl bea, îşi bătea soţia şi, uneori, îşi abuza fiica. Alina nu avea nici loc de muncă şi nici bani.

Prin noul iubit al unui prietene, tânăra a aflat că în Germania o prostituată poate câştiga cu uşurinţă 900 de euro pe lună. Tânăra a ajuns astfel într-un bordel de lângă aeroportul Schonnefeld, din apropiere de Berlin, unde pentru 100 de euro, un client putea face sex cât timp şi cât de des îşi dorea. Alina a trebuit să îi plătească peştelui 800 de euro pe lună şi să împartă un pat într-un dormitor cu alte trei femei. Tot ce a văzut din Germania a fost o staţie de benzină Esso de unde îşi putea cumpăra ţigări şi snacks-uri, însă doar în compania unui bărbat care o păzea. În restul timpului, povesteşte tânăra, era încuiată în bordel.

Povestea Alinei nu este neobişnuită în Germania. Organizaţiile umanitare şi experţii estimează că există circa 200.000 de prostituate care activează în ţară. Potrivit diferitelor studii, inclusiv un studiu realizat de TAMPEP (European Network for HIV/STI Prevention and Health Promotion among Migrant Sex Workers) , între 65 şi 80% dintre fetele şi femeile care activează în această industrie în Germania provin din străinătate, iar cele mai multe din România şi Bulgaria.

Pe de altă parte, poliţia poate face prea puţine pentru femeile ca Alina. Peştii sunt pregătiţi pentru raiduri, povesteşte ea, şi obişnuiesc să se laude că îi cunosc pe poliţişti. Peştii le spun fetelor exact ce trebuie să povestească poliţiei. Ele le declară poliţiştilor că au navigat pe web acasă, în Bulgaria sau România, şi au descoperit că puteau face bani buni într-un bordel din Germania. Apoi, şi-au cumpărat pur şi simplu un bilet de autobuz şi au venit la bordel – totul pe cont propriu.

Scopul acestor minciuni, scrie Der Spiegel, este să acopere orice indiciu al traficului de fiinţe umane, prin care femeile sunt aduse în Germania şi exploatate. Prin aceste declaraţii, femei ca Alina se transformă în prostituate autonome, în femei de afaceri care şi-au ales profesia în mod liber şi cărora Germania doreşte să le ofere condiţii de lucru bune în sectorul sexual din industria serviciilor.

Aceasta este imaginea ‘prostituatei respectabile’ pe care politicienii germani par să o adore: prostituatele sunt libere să facă ce vor, sunt acoperite de sistemul de asigurări sociale, se bucură de o muncă care le place şi au un cont la banca de economii locală.

În 2001, parlamentul german, cu voturile coaliţiei aflată atunci la guvernare (Partidul Social Democrat / Partidul Verde) a adoptat o lege privind prostituţia, care viza îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru prostituate. Sub auspiciile noii legi, femeile îşi puteau da în judecată angajatorii pentru salariile primite şi puteau contribui la asigurările de sănătate, la şomaj şi la pensii. Scopul legislaţiei a fost de a face din prostituţie o meserie acceptată, nu ostracizată, explică Der Spiegel.

În prezent însă, mulţi poliţişti, organizaţii pentru drepturile femeilor şi politicieni familiari cu subiectul sunt convinşi că legea, de altfel bine-intenţionată, nu este altceva decât un program de subvenţii pentru proxeneţi, care face piaţa mai atractivă pentru traficanţii de persoane.

În prezent, la peste 11 de ani după ce prostituţia a fost ‘upgradată’ de legea din 2001, există între 3.000 şi 3.500 de bordeluri în Germania, potrivit estimărilor Asociaţiei angajatorilor din industria erotică din Germania (UEGD).

Pe de altă parte, în pofida înrăutăţirii condiţiilor din bordeluri, prostituatele se îndreaptă în număr mare spre Germania, cea mai mare piaţă a prostituţiei în Uniunea Europeană – fapt confirmat chiar şi de proprietarii de bordeluri. Potrivit lui Holger Rettig, de la UEGD, afluxul de femei din România şi Bulgaria a crescut considerabil din momentul în care cele două ţări au aderat la UE, conducând la o scădere a preţurilor.

În oraşul Koln, Alia, o prostituată de pe Geestemünder Strasse, se plânge că, din momentul în care la Dortmund s-a închis zona pietonală, mai multe prostituate au plecat la Köln. ‘Femeile din Bulgaria şi România iau uneori şi mai puţin de 10 euro’ pentru serviciile lor, se plânge femeia, adăugând că una dintre femeile de aici face sex pentru un Big Mac.

Alina din Sânandrei a reuşit să fugă din bordelul german şi în prezent locuieşte din nou în casa părinţilor ei, cărora nu le-a spus prin ce a trecut. Tânăra lucrează, dar nu vrea să spună cu ce se ocupă. Banii, povesteşte ea, îi sunt suficienţi pentru biletul de autobuz, haine şi produse de machiaj.

Alina vizitează uneori AIDRom, un centru de consiliere pentru victimele traficului de fiinţe umane din Timişoara (vestul României), unde stă de vorbă cu psihologul Georgiana Palcu, care încearcă să-i găsească un loc de muncă ca ajutoare la un coafor sau la bucătărie.

Deşi precizează că discuţiile cu femeile tinere care se întorc din Germania sunt ‘fără sfârşit şi dificile’, psihologul le încurajează să fie optimiste. Dar Palcu nu are iluzii. Chiar dacă o fată şi-ar putea găsi un astfel loc de muncă, ea probabil nu-l va accepta deoarece astfel de locuri de muncă nu oferă mai mult de 200 de euro, la 40 de ore de lucru pe săptămână. Prin urmare, explică Palcu, multe dintre cele care au revenit din Germania după ce au fost exploatate lucrează din nou ca prostituate. ‘Ce pot să le spun?’ se întreabă ea. ‘Aceasta este realitatea. Nu se poate trăi din 200 de euro’, susţine psihologul.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: