Lazea: Potenţialul economiei româneşti poate creşte la 5% pe an, însă cu reforme neplăcute şi costisitoare pe termen scurt

Creşterea potenţială în România este de 3% pe an, dar ar putea fi mai mare, de 4 – 5% pe an, însă nu prin politici fiscale şi monetare, ci prin reforme neplăcute şi costisitoare pe termen scurt, dar cu efecte pe termen lung, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.

'România, din punct de vedere macroeconomic, are o situaţie foarte bună, la care s-a ajuns cu sacrificii, în timp, în ultimii cinci ani şi ar fi păcat ca această stabilitatea greu câştigată să fie pierdută din cauza unor politici cu orizont de timp scurt. (…) Creşterea potenţială este calculabilă, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional o calculează, iar pentru România este undeva la 3% pe an. Putem să creştem potenţialul României spre 5%? Da, dar nu prin politici fiscale şi monetare, ci prin lucruri neplăcute, costisitoare pe termen scurt, dar cu efecte pe termen lung', a explicat marţi Lazea.
Oficialul BNR a dat exemplu de reforme necesare pentru a creşte potenţialul economiei româneşti, cuplate pe cei trei factori care duc la o creştere sănătoasă şi de durată a economiei, respectiv capital, muncă şi productivitate.
Pentru stimularea capitalului, Lazea susţine că trebuie o mai bună atragere a investiţiilor străine directe şi mai ales canalizarea lor către sectoarele 'tradebles', nu imobiliare, servicii financiare sau mall-uri şi magazine, cum s-a întâmplat în trecut, o mai bună a absorbţie a fondurilor europene, trecerea BVB de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă, stimularea modelului de creştere economică pe investiţii şi exporturi, mai degrabă decât creşterea prin consum, şi revitalizarea parteneriat public privat în proiectele de investiţii majore.
În ceea ce priveşte munca, Valentin Lazea susţine că educaţia trebuie să fie prioritatea numărul unu, de departe cea mai importantă. 'Trebuie să creştem egalitatea de şanse în educaţie. Nu se poate ca 40% din copii, care cresc la ţară, să nu aibă acces egal la educaţie', a spus economistul-şef al BNR.
În opinia sa, o altă reformă importantă la acest capitol este cea din sănătate. Reprezentantul BNR salută decizia Guvernului de a majora salariile în domeniu, însă susţine că ar fi nevoie de o distribuţie axată mai mult pe calitate şi performanţă.
Stimularea natalităţii şi inversarea trendului negativ al sporului natural, politici de atragere a unui anumit tip de imigraţie şi reversarea emigraţiei, dar şi prelungirea vieţii active pentru cei dornici şi capabili după vârsta de pensionare sunt alte reforme pe care economistul BNR le consideră necesare pentru a creşte potenţialul economiei româneşti.
Pentru creşterea productivităţii, este nevoie de reducerea energointensivităţii produselor româneşti, de sporirea productivităţii în agricultură, prin consolidarea terenurilor şi implicarea sectorului privat în infrastructura agricolă, de dezvoltarea infrastructurii de transport, de impulsionarea cercetării-dezvoltării, cu aplicarea rezultatelor în producţie, dar şi de stimularea tuturor formelor de e-commerce, e-government, e-payments, mai spune Valentin Lazea. AGERPRES