Dupa trei ani de severa recesiune economica, Rominia a iregistrat i primul semestru al acestui an o crestere a produsului intern brut de 0,9%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Acest timid trend pozitiv se datoreaza mai ales conditiilor internationale favorabile, concretizate i cererea importanta de produse rominesti pe piata UE. Totusi, prabusirea fara precedent a cererii interne este de natura sa tempereze entuziasmul Guvernului, grabit sa anunte imbunatatirea indicatorilor economici. Cifrele arata ca, i primul semestru din 2000, cheltuielile de consum ale populatiei au „cazut” cu 4,5 procente, iar formarea bruta de capital fix cu 1,5%. Cu toate acestea, Raportul privitor la evolutia economica a tarilor din centrul si estul Europei, redactat de Banca Austria Creditanstalt, estimeaza o crestere cu 1,5% a PIB la nivelul
anului curent. Din aceasta perspectiva, Rominia nu sta deloc stralucit. Vecinii mai apropiati sau mai idepartati din estul continentului au ritmuri de crestere de invidiat.
Polonia ramine i fruntea plutonului
Desi avansul acestei tari este bine cunoscut, merita totusi mentionate cele mai recente performante economice. Cresterea sustinuta a economiei poloneze a continuat si i prima jumatate a anului 2000. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, aceasta este de 6%. Puternic sprijinita de cererea interna, evolutia economica este ascendenta: crestere la capitolele formare bruta de capital fix (5,5%) si consum privat (4,6%). Privitor la cel de-al doilea indicator, consumul privat, cresterea s-a produs pe fondul disponibilizarilor din economie si al deteriorarii veniturilor din agricultura. Explicatia: consumul privat a vizat imprumuturile bancare. La finele anului trecut, creditele acordate gospodariilor private erau cu 53% mai numeroase decit i 1998. Exista totusi probleme ce umbresc situatia roz a Poloniei. somajul este i crestere, iar rata preconizata a inflatiei nu poate fi respectata (tinta de 5,7% a fost deja depasita).
in ceea ce priveste situatia Ungariei, analistii sunt extrem de optimisti. Ritmul constant al cresterii economice din ultimii patru ani se mentine. Totusi, cererea interna este mai modesta i 2000 comparativ cu 1999. Plusul de 5,5 % iregistrat i veniturile populatiei i 1999 s-a pierdut pe drum. Oricum, consumul privat (+ 3,7%) are un trend pozitiv, iregistrat pe seama diminuarii tendintei de economisire. in primele patru luni ale acestui an, depozitele bancare apartinind gospodariilor private au scazut cu circa 5%. Consumul sporit mai poate fi explicat si prin scaderea ratei somajului, de la 7,8% (1998) la 7,1% (1999), cu perspectiva atingerii a 6,5% i 2000. Trendul economic pozitiv se va mentine si i anul urmator.
Una dintre problemele grave cu care este confruntata economia Bulgariei este somajul. in primele sase luni, rata cresterii a fost de 18% si, luind i considerare disponiblizarile la scara nationala prognozate pina la sfirsitul anului, va continua sa creasca. Evolutia defavorabila a somajului are drept cauze principale restructurarea industriei, care de cele mai multe ori iseamna ichiderea marilor itreprinderi publice si lipsa competitivitatii produselor bulgaresti pe piata internationala. Cresterea productivitatii a fost, i ultimii ani, devansata cu regularitate de majorarea salariilor. Asadar, costurile de productie sunt cu mult peste cele din UE, pentru acelasi tip de produse.
Croatia pariaza pe turism
Turismul este, i principal, „combustibilul” turarii motoarelor economiei Croatiei i urmatorii doi ani. Tot turismul, mai corect spus paralizarea acestuia i urma crizei din Kosovo, a constituit si motivul declinului din 1999. Situatia isa s-a imbunatatit simtitor, i primele
cinci luni ale anului cresterea sectoriala fiind de peste 28%, comparativ cu aceeasi perioada din 1999. Cresterea economica preconizata pentru 2000 si 2001 se va produce i special pe baza cresterii cererii externe.
Desi Rusia va termina anul i curs cu o crestere economica de 4% fata de cel anterior, problema saraciei populatiei este din ce i ce mai grava. Rata extrem de ialta a inflatiei din 1999, circa 85,7%, a afectat i special pensionarii. Veniturile gospodariilor private s-au prabusit cu 15 procente, iar numarul celor ce traiesc sub pragul de saracie a crescut rapid, de la 24% la 30% i numai citeva luni.
in timp ce rusii cauta solutii pentru ameliorarea nivelului de trai, slovacii se lupta sa privatizeze sistemul bancar. Statul slovac renunta la actionariatul detinut i Polnobanka (banca agricola), Dopravna Banka (banca specializata i finantarea operatiunilor de transport), Postova Banka (corespondentul Bancpost) si Slovenska Creditna Banka (banca de credit).
Slovenia, Republica Ceha si Ucraina s-au plasat de asemenea pe o traiectorie economica ascendenta. Desi ritmurile de crestere nu sunt extraordinare, mesajul transmis este pozitiv. Europa Centrala si de Est depaseste criza.