Reprezentanţii FMI au semnalat Guvernului, săptămâna trecută, riscurile care planează asupra economiei, completând, astfel, un lung şir de avertismente transmise de alte instituţii financiare internaţionale.

Un studiu Standard&Poors plasează România, Bulgaria şi ţările baltice în topul celor mai vulnerabile economii. La fel şi un alt raport, al băncii daneze Danske, în timp ce elveţienii de la UBS semnalează supraîncălzirea economiei. Cele mai recente avertismente vin, însă, de la Fondul Monetar Internaţional.
Într-un interviu acordat Capital, şeful misiunii FMI, Alfred Jaeger, spune că Guvernul a dat dovadă de nerealism atunci când a previzionat veniturile bugetare, în special în ceea ce priveşte contribuţiile sociale. Mai mult, acesta susţine că nu vede de unde va fi finanţată o nouă majorare a pensiilor, cu 33%, în 2009. Astfel de îngrijorări sunt însă ignorate de Executivul de la Bucureşti, care tocmai a decis să majoreze pensiile cu două luni mai devreme.

Reprezentanţii FMI au identificat patru mari riscuri la care este supusă economia românească. Primul este creşterea alarmantă a deficitului de cont curent. Al doilea vine din zona politicilor Guvernului, într-o perioadă electorală. Teoria economică spune că în perioadă de boom, guvernele ar trebui să aplice politici mai restrictive, pentru a nu alimenta riscurile de supraîncălzire, fiind precaute, spre exemplu, cu majorarea sumelor plătite populaţiei. La Bucureşti însă, regulile sunt altele. Numai majorarea pensiilor devansată în noiembrie va însemna un plus de câteva sute de milioane de euro în buzunarele pensionarilor.

Al treilea semnal FMI vizează salariile din sectorul public – care n-ar trebui să crească mai mult decât cele din sectorul privat, cum s-a întâmplat în anii trecuţi. La toate acestea se adaugă riscurile provocate de criza de pe pieţele financiare internaţionale, care creează presiuni suplimentare asupra economiei.  

Discuţiile dintre reprezentanţii guvernului şi cei ai FMI au avut loc doar cu o săptămână înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură. Rezultatele se vor vedea în vară, când FMI va prezenta raportul asupra României.

Capital: Este prima dvs. vizită în România. Cu cine v-aţi întâlnit?

Alfred Jaeger: Am avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Centrale, ai Ministerului de Finanţe, ai Ministerului Muncii şi cu persoane din sectorul privat.

Capital: Ce le-aţi recomandat?

Alfred Jaeger: La nivelul politicii fiscale, vrem să prezentăm două puncte de vedere. Primul este că policile fiscale trebuie să aibă la bază viziuni pe termene mai lungi. O astfel de abordare este utilă pentru absorţia fondurilor europene, dar şi pentru finanţarea sistemului de pensii. Cel de-al doilea semnal pe care vrem să-l dăm este că politicile fiscale trebuie să răspundă în mod corespunzător contextului macroeconomic. Iar în România există semnele unei supraîncălziri a economiei. În prezent, există un excedent bugetar. Sperăm ca Guvernul să dea dovadă de aceeaşi prudenţă până la sfârşitul anului şi să nu asistăm la o majorare record a cheltuielilor în ultima lună, aşa cum s-a întâmplat în 2006. Iar pentru 2008, noi am recomanda un deficit bugetar mai mic de 2,7% din PIB.

Capital: Cum ar trebui să fie redus acest deficit? Prin creşterea fiscalităţii sau prin reducerea cheltuielilor?

Alfred Jaeger: Probleme pot apărea de ambele părţi ale bugetului. Noi ne uităm cu atenţie dacă salariile din sectorul bugetar sunt majorate în mod prudent. De partea cealaltă, veniturile la buget pot creşte printr-o mai bună administrare şi prin eliminarea scutirilor.

Capital: Ce creştere prevede bugetul pe 2008 pentru salariile din domeniul public?

Alfred Jaeger: Sentimentul meu este că şi acum se poartă discuţii pe această temă. Prefer să nu comentez asupra cifrelor deoarece se pot schimba pe parcursul discuţiilor.

Capital: Care ar fi un nivel rezonabil al creşterilor salariale din sectorul bugetar?

Alfred Jaeger: E greu de dat un procent clar. Dar vreau să spun că deja a avut loc o majorare semnificativă a salariilor la începutul lui octombrie. Întrebarea este dacă n-ar fi înţelept ca următoarea creştere să fie amânată până la mijlocul lui 2008, pentru că, în medie, ar exista o majorare semnificativă. Am vrea ca majorările din 2008 să fie moderate, în pas cu productivitatea şi inflaţia.

Capital: Aţi spus că Guvernul ar trebui să facă proiecţii mai realiste asupra veniturilor bugetare viitoare. Cele actuale sunt nerealiste?

Alfred Jaeger: După cum am mai spus, n-am discutat decât pe o schiţă de buget asupra căreia se fac schimbări. Dar cred că întotdeauna trebuie să fii realist când faci proiecţii. Unele din cifrele pe care le-am discutat păreau puţin nerealiste.

Capital: Puteţi da exemple?

Alfred Jaeger: Cred că ar trebui mai multă atenţie atunci când sunt estimate contribuţiile sociale, pentru că există un plan de reducere a contribuţiilor sociale cu 6% anul viitor. Într-o primă fază cu 2%, urmate apoi de alte scăderi la mijlocul şi la sfârşitul anului. De asemenea, nu vedem cum va fi finanţată majorarea pensiilor, prevăzută pentru 2008 şi 2009. Îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia pot ridica probleme.

Capital: Ce impact credeţi că au incertitudinile politice asupra economiei?

Alfred Jaeger: Există incertitudini politice, dar pentru noi o problemă mai importantă este să avem polici pe termen mai lung. În privinţa moţiunii, nu putem fi siguri ce se va întâmpla cu politicile bugetare. Noi am evaluat bugetul de acum. Dacă va fi schimbat, îl vom evalua şi pe acela.

Capital: Care sunt riscurile la adresa economiei româneşti în prezent?

Alfred Jaeger: Vrem să avertizăm cu privire la patru riscuri. Primul este creşterea deficitului de cont curent. Estimăm că va ajunge la 14% din PIB la sfârşitul anului, nivel nesustenabil pe termen mai lung. Cel de-al doilea se referă la reacţia în domeniul politicilor fiscale şi de venit şi modul în care se adaptează la contextul economic. Am sperat că aceste policiti vor fi „împotriva vântului“. Cel de-al treilea risc este supraîncălzirea economiei, alimentată de creşterea salariilor. Sectorul public este lider la majorări salariale. Cel de-al patrulea risc are legătură cu turbulenţele din ultimele luni de pe pieţele financiare internaţionale. n

RELAŢIE TUMULTOASĂ

Relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional datează dinante de 1989. Însă, după Revoluţie, ţara noastră a reu-şit să ducă la capăt un singur acord stand-by.

2004-2006. A fost semnat un acord pentru un împrumut stand-by pe doi ani, în valoare de aproximativ 376 milioane de dolari. Acordul a fost blocat în iulie 2005, după ce reprezentanţii Fondului au cerut majorarea TVA şi îngheţarea pensiilor pentru a compensa „gaura“ bugetară produsă de introducerea cotei unice.

2001-2003. A fost singurul acord dus până la capăt de România, în cadrul relaţiei cu FMI. Valoarea totală a acordului a fost de 414 milioane de euro. Printre condiţionările impuse României prin acest acord s-au aflat privatizarea BCR şi Petrom, precum şi a altor companii din domeniul energetic, liberalizarea preţurilor la energie. De asemenea, Guvernul s-a angajat să ţină în frâu cheltuielile cu salariile din sectorul public.

1999-2001. Valoarea pentru care a fost semnat primul acord stand-by a fost de aproximativ 535 milioane de dolari, care ar fi trebuit să fie eliberaţi în patru tranşe. România n-a reuşit să beneficieze decât de primele două tranşe, primind doar 140 de milioane. Acordul a fost întrerupt din cauza creşterii salariilor din sectorul bugetar, precum şi a arieratelor.

Te-ar putea interesa și: