La oras, mai mult folclor decat dance si pop

Conform unui studiu realizat recent de compania MEMRB Custom Research Worldwide, preferintele romanilor in materie de muzica se indreapta, in majoritatea cazurilor, catre folclorul local. La intrebarea „Ce muzica ascultati?”, acest gen a intrunit cele mai mari punctaje din partea persoanelor adulte care au facut parte dintr-un esantion reprezentativ pentru mediul urban: 39% la categoria „raspuns spontan” si 53% la „raspuns asistat”. Muzica populara este ascultata mai ales de cei cu varsta cuprin

Conform unui studiu realizat recent de compania MEMRB Custom Research Worldwide, preferintele romanilor in materie de muzica se indreapta, in majoritatea cazurilor, catre folclorul local. La intrebarea „Ce muzica ascultati?”, acest gen a intrunit cele mai mari punctaje din partea persoanelor adulte care au facut parte dintr-un esantion reprezentativ pentru mediul urban: 39% la categoria „raspuns spontan” si 53% la „raspuns asistat”.

Muzica populara este ascultata mai ales de cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 64 de ani, in timp ce tinerii intre 18 si 34 de ani asculta in special dance/house/rave si pop. La polul opus se situeaza muzica de jazz, country, ambientala si raggae, genuri care au inregistrat intre doua si trei procente din partea respondentilor. Interesant este faptul ca rockul ocupa in clasament doar o pozitie de mijloc (12% la „spontan”, respectiv 25% la „asistat”), in conditiile in care exista mai multe subgenuri de mare popularitate. Amintim ca numele care au inregistrat in ultima perioada vanzari notabile pe piata muzicala romaneasca sunt din zona rockului: Holograf, Iris, stefan Banica Jr., Proconsul etc.

La nivel de regiuni, rezultatele studiului arata ca persoanele din Banat prefera muzica populara, in timp ce locuitorii din Dobrogea asculta mai ales manele. Din punctul de vedere al studiilor, nu apar diferente semnificative in ceea ce priveste „consumul” de muzica pop, dance house si rave. Acestea sunt prezente insa in cazul muzicii populare si al manelelor, genuri ascultate indeosebi de persoane cu educatie elementara si medie.

Cercetarea indica faptul ca dintre orasenii care asculta muzica, doar jumatate (49%) investesc in achizitia de casete sau CD-uri, suma medie cheltuita in ultima ocazie in care s-au cumparat astfel de articole fiind de 176.000 lei. Casetele si CD-urile sunt cumparate mai degraba de persoane cu varsta intre 18 si 44 de ani si de cele cu venituri de peste cinci milioane lei pe gospodarie.

Coreland rezultatele cercetarii cu pulsul de moment al pietei, constatam ca, in pofida aparentelor, romanilor le place un gen de muzica sau altul, o anumita trupa sau un anumit interpret, insa nu se prea inghesuie sa cumpere bilete la spectacolele lor si nici sa le achizitioneze discurile. Lucru absolut normal, in conditiile unor venituri aflate la limita de jos si al unui cos zilnic in care muzica joaca rolul de ingredient optional. Pentru multi melomani, cumpararea unei casete, fie chiar pirat, este un lux. Situatia nu se va schimba prea mult in urmatorii ani, deoarece dezvoltarea pietei depinde mai mult de evolutia economiei si de puterea de cumparare decat de educatia muzicala si de gusturile personale.

Pirateria are adepti la toate nivelurile

In materie de muzica, alegerea consumatorului pare a fi destul de simpla: conteaza pretul si vedeta, mai putin calitatea, originea/casa producatoare sau locul de achizitie. Motiv pentru care piata inghite inca multe subproduse, majoritatea copii ilegale sau inregistrari neautorizate. De altfel, pirateria este un fenomen care continua sa reziste eroic in acest domeniu, chiar daca, asa cum ne asigura cunoscatorii pietei, de ceva vreme opereaza mai discret. Cota reala a acesteia nu poate fi clar dovedita. Cert este doar faptul ca piratii continua sa fie foarte inventivi, gasind tot felul de solutii pentru a-si plasa „produsele”: pe raftul de sub tejghea din magazinele de profil, in parcari, prin Internet, in scoli, licee sau companii la usa carora bat diversi „curieri”. Trebuie precizat insa ca aceste produse nu sunt cumparate exclusiv de persoane cu venituri mici. Deoarece un CD pirat cu muzica internationala costa de patru ori mai putin decat unul original, tentatia exista chiar in randul artistilor, producatorilor sau managerilor din showbiz. Putem afirma, asadar, parafrazand spusele Luminitei Lupascu, fondatorul companiei Box Office M&P, ca industria muzicala autohtona este in acest moment „cat se poate de haotica si de duplicitara”.