Intre crizele economiei mondiale si pretul titeiului exista o legatura stransa. In ultimele decenii s-a constatat ca evolutia economica este strans legata de evolutia pietei materiilor prime energetice. Regula este ca o perioada favorabila dezvoltarii economice atrage dupa sine o cerere crescuta de titei, care conduce la o explozie a tarifelor practicate pentru importurile de petrol. Mai mult, crizele economice majore care au afectat economia globala, incepand din deceniul sapte al secolului trecut si pana in prezent, au fost precedate de cresteri substantiale ale preturilor la titei, urmate, invariabil, de recesiune, cu corectiile de rigoare si pentru petrol.
Un varf pentru pretul titeiului a fost atins in septembrie 2000, un baril fiind cotat pe pietele internationale la 35 dolari. Ultimele luni ale anului trecut au marcat si inceputul declinului economic al SUA, evidentiat de caderea indicilor bursieri. Incetinirea ritmului de dezvoltare al SUA s-a facut lent, cheltuielile pentru consum, care conteaza cu doua treimi la formarea produsului intern brut, mentinandu-se ridicate pana in luna septembrie a acestui an. Dupa atentatele teroriste din 11 septembrie, si acest indicator a scazut dramatic. Inca de la inceputul anului, economia mondiala era caracterizata drept instabila, insa scaderea productiei industriale nord-americane pentru a treia luna consecutiv i-a determinat pe analistii economici sa-si revizuiasca in sens negativ prognozele. Studiile, realizate la inceputul anului, anticipau un pret al barilului de petrol tip Brent la peste 25 USD pentru luna decembrie. Tendinta lunilor de vara a confirmat previziunile, pretul osciland intre 25 si 26 de dolari barilul. Apropierea anotimpului rece si anticiparea unei ierni aspre in emisfera nordica au determinat o usoara apreciere la inceputul lunii august, de pana la 27 USD/baril, pentru ca pe 26 septembrie cotatia sa scada la 20,8 USD/baril. Minimumul din acest an s-a inregistrat pe 19 noiembrie, cand pretul s-a situat la numai 16,77 USD/baril.
Cei 11 membri care formeaza cartelul OPEC, al tarilor exportatoare de titei, sunt nemultumiti de scaderea drastica a pretului pe pietele mondiale. Pentru a aduce cotatia in palierul de 22 – 28 USD/baril, tarile membre au decis reducerea productiei proprii cu inca 1,5 milioane barili pe zi. Insa pentru ca masura sa fie pusa efectiv in practica, trebuie convinse si tari mari producatoare de petrol din afara organizatiei, in special Rusia si Mexic, sa-si reduca productia zilnica cu 500.000 de barili. Discutiile bilaterale purtate de OPEC la Moscova s-au finalizat prin promisiunea Rusiei de a reduce livrarile zilnice de petrol cu 50.000 de barili, ceea ce reprezinta 0,8% din productia proprie, masura departe de a-i multumi pe seicii titeiului. O noua intalnire OPEC – Rusia este programata pe 10 decembrie, insa sansele de reusita sunt reduse, considera majoritatea analistilor.
Interesele politice dicteaza pretul
Schimbarile politice si conflictele armate sunt, in mod cert, cele mai puternice forte destabilizatoare pe piata titeiului. In afara de rezervele proprii ale Rusiei, regiunea Marii Caspice, aflata in zona de interes ruseasca, are rezerve de petrol estimate intre 18 si 35 miliarde de barili, rivalizand cu cele ale SUA si din Marea Nordului. O data pusa in productie, regiunea caspica promite sa devina unul din jucatorii importanti pe piata titeiului, iar Caucazul unul din centrele importante de tranzit. Principala problema o reprezinta insa transportul. Cea mai scurta ruta spre terminalele petroliere din Golf ar traversa Iranul. O alta varianta ar presupune traversarea Afganistanului si a Pakistanului. Rusia prefera insa traseul conductei ce traverseaza mica republica cecena, pe care spera sa o pacifice in termen scurt, Washingtonul dandu-si acordul pentru aceasta. Dar in viitorul apropiat nu se poate conta pe livrari masive de petrol din aceasta regiune, OPEC pastrandu-si cota actuala de 60% din piata mondiala si in anii urmatori.
In acest moment, SUA este interesata de reducerea drastica a facturii energetice, pentru a-si relansa economia. In aceasta conjunctura, decizia OPEC de a majora pretul titeiului irita autoritatile americane. Prin prisma relatiilor din ce in ce mai bune dintre Rusia si SUA, livrarile rusesti de petrol vor continua in acelasi ritm, Occidentul putand miza pentru anul urmator la preturi care se vor situa, cel mai probabil, intre 18 si 20 USD/baril. Exporturile rusesti de petrol s-au majorat in acest an la 3,1 milioane de barili zilnic, de la 2,25 milioane in 1998, pentru ca in 2005 sa depaseasca cinci milioane de barili. Costurile de extractie si transport ale titeiului rusesc sunt minime, astfel incat expertii considera ca veniturile vor fi acceptabile si pentru cotatii cuprinse intre 13 si 15 USD/baril, diferenta fiind de numai patru miliarde dolari, fata de incasarile previzionate pentru acest an, situate in jurul a 24 miliarde USD. Deja, mai multe companii petroliere occidentale isi reorienteaza investitiile spre tari precum Rusia si India. Reorientarea politicii externe a SUA pune in discutie capacitatea OPEC de a mai impune pretul petrolului pe piata mondiala. Stabilizarea pretului international la petrol va afecta si veniturile marilor companii petroliere, ale caror actiuni sunt in cadere libera la bursele internationale.
Ieftinirea cu 20 – 25% a titeiului pe plan international nu va influenta si consumatorul roman. Pretul benzinei va continua sa creasca pe parcursul anului viitor, bugetul statului fiind dependent de taxele pe consumul de carburanti. Nici industria nu va beneficia de o relaxare a tarifelor la energie, acestea fiind impuse prin noul acord cu FMI.