Așadar, președintele Klaus Iohannis a spus că declarația comună pe care a semnat-o cu premierul Fumio Kishida marchează un moment istoric în relaţia noastră bilaterală de peste un secol.

„Sunt extrem de onorat să mă aflu în Ţara Soarelui Răsare, cu prilejul instituirii Parteneriatului strategic dintre România şi Japonia. Declaraţia comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relaţia noastră bilaterală de peste un secol. Ridicăm astfel relaţiile româno-nipone la cel mai înalt nivel.

Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potenţialului bilateral, în beneficiul ţărilor şi cetăţenilor noştri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar şi cultural-ştiinţific. Împreună, dăm astăzi un semnal puternic de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice şi inovatoare”, a declarat Klaus Iohannis, potrivit Administrației Prezidențială.

Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România

De asemenea, Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România şi că ţara noastră îşi doreşte o creştere substanţială a investiţiilor japoneze.

„Ne dorim, în continuare, o creştere substanţială a investiţiilor japoneze în ţara noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piaţa românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuţia companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcţia podului suspendat de peste Dunăre de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci şi pentru statele vecine”, a mai spus președintele.

Japonia joacă un rol cheie în ceea ce priveşte reducerea riscului de dezastre

Totodată, şeful statului a precizat că a prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experienţă privind tehnologiile dezvoltate în Japonia pentru controlul vibraţiilor şi rezistenţa seismică.

„Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce priveşte reducerea riscului de dezastre”, a spus Iohannis.

Tot marţi, la Tokyo, a fost semnat şi un memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC).

Cu prilejul vizitei şefului statului român în Japonia a fost semnat şi un memorandum de înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka. Documentul urmează să faciliteze construirea la Măgurele a unui centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserii de mare putere de la ELI-NP.

„Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare. Vorbim despre construcţia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, şi, respectiv, proiecte precum producţia de hidrogen verde şi în domeniul energiei eoliene. De asemenea, am pus astăzi bazele pentru avansarea cooperării ştiinţifice pentru crearea în România a unui centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele”, a completat Klaus Iohannis.

Premierul Fumio Kishida a venit cu asigurări pentru România

La rândul său, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a spus că securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat. Astfel, Japonia şi România vor coopera în acordarea asistenţei pentru Ucraina şi Republica Moldova.

„Am explicat domnului preşedinte despre noua strategie de securitate naţională a Japoniei, subliniind că securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat, în contextul în care mediul internaţional de securitate devine din ce în ce mai sever.

Domnul preşedinte a reafirmat sprijinul ferm pentru această nouă strategie a Japoniei. De asemenea, am convenit că Japonia şi România vor coopera în acordarea asistenţei Ucrainei şi Republicii Moldova. I-am explicat domnului preşedinte că Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari americani pentru sprijinul refugiaţilor ucraineni stabiliţi în România, pentru care domnul preşedinte şi-a exprimat mulţumirea”, a precizat prim-ministrul nipon.

Fumio Kishida a salutat „cu sinceritate” vizita în Japonia a preşedintelui Iohannis. El a menţionat că în cadrul întrevederii cu preşedintele român a fost convenită ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relaţiei bilaterale, având în vedere că România şi Japonia împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale.

„Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună cu România, ca parteneri strategici pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă, tehnologie şi cultură. La dineul de lucru care urmează vom discuta şi mai mult despre situaţiile regionale de interes comun, inclusiv răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Indo-Pacific şi situaţia din Republica Moldova”, a completat Fumio Kishida.