Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare şi convergenţă ale statelor membre şi să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

„În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea ţării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european. Preşedintele României a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calităţii bugetului”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Şeful statului a reafirmat că România susţine un buget „ambiţios”, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective.

Klaus Iohannis are planuri mari pentru România, în următorii 5 ani

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că Uniunea şi-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019 – 2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reuşită a acestor obiective trebuie să fie susţinută de o finanţare corespunzătoare, precizează sursa citată.

Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanţării corespunzătoare a Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni europene.

El a subliniat că recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră şi pentru România şi că, prin prisma acestor realităţi, ţară noastră trebuie să beneficieze de alocări naţionale substanţiale pentru aceste două politici.

Accesul la fondurile europene urmează să fie simplificat

Preşedintele Iohannis a arătat importanţa asigurării unor condiţii de implementare flexibile şi simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene şi, în acelaşi timp, să permită autorităţilor să adapteze aceste finanţări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

Acesta a punctat, cu privire la Politica de Coeziune, o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, şi anume nevoia unei flexibilităţi sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerinţelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanţărilor pentru infrastructura de bază, precum şi necesitatea identificării de soluţii care să permită finanţarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

„Preşedintele României a solicitat menţinerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziţii line către o regula N+2 şi a subliniat importanţa menţinerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleaşi niveluri ca în actuala perioada de programare, precum şi a unui nivel adecvat al prefinanţării”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Agricultura românească, o prioritate

Referitor la Politica Agricolă Comună, şeful statului a susţinut ferm necesitatea continuării procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, care să permită reducerea discrepanţelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.

El a arătat că România este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăţilor directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii româneşti. În privinţa Pilonului II al Politicii Agricole Comune, acesta a pledat pentru o creştere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.

Preşedintele Iohannis şi-a exprimat încrederea, în finalul întrevederii cu oficialul european, că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă şi obiectivă, în opţiunile care vor fi supuse discuţiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.

El a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre şi a instituţiilor europene de a avansa în direcţia unei soluţii echitabile, care sa poată genera consensul.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European au avut această întrevedere pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021 – 2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie.


Te-ar putea interesa și: