Controlul Curții de Conturi privind salarizarea personalului din justiție pentru perioada 2021-2023

Controlul Curții de Conturi privind salarizarea personalului din justiție a fost făcut, anul trecut, pentru perioada cuprinsă între anii 2021-2023. În decembrie 2023, când a fost finalizat controlul, instanțele judecătorești aveau 15.159 de angajați – 4.919 judecători, 361 de magistrați-asistenți, 7.981 personal auxiliar, 909 personal conex, 581 funcționari publici; 408 personal contractual.

În raportul publicat de juridice.ro, Curtea de Conturi ne arată că sumele pe care angajații din justiție le-au câștigat prin hotărâri judecătorești, între anii 2021-2023, au ajuns la suma de 6.799.139.547 de lei, adică peste 1,35 de miliarde de euro.

„Se constată o creștere accentuată a datoriilor față de salariați care, în anul 2023, au fost de 3,89 ori mai mari față de 2022 și de 3,32 ori mai mari decât în anul 2021”, potrivit raportului.

Angajații din justiție au dat în judecată instanțele la care lucrează pentru măriri salariale din sporuri, ca urmare a legislației marcate de schimbări succesive privind mecanismul de calcul al drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești.

Salariile din justiție sunt raportate la un indicator numit „Valoarea de Referință Sectorială” (VRS), care a pornit de la 257 de lei. VRS este un indicator cu valoare variabilă, calculat pe baza valorii de referință universală și a evoluției acesteia în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, precum și cu indicatorii de prioritate intersectorială.

La indemnizația calculată în baza acestui indicator salarial au fost adăugate sporuri asupra cărora, în timp, s-a intervenit legislativ.

„Cadrul legislativ complex și predispus la dificultăți de interpretare juridică, marcat de modificări frecvente a generat amplificarea fenomenului litigios.

Astfel, personalul din cadrul instanțelor judecătorești a formulat, în calitate de reclamant, acțiuni în instanță și, invocând respectarea principiului nediscriminării, a solicitat alinierea salariilor efective aflate în plată la drepturile stabilite de instanțele de judecată prin hotărârile definitive pronunțate, precum și noi drepturi salariale, după caz”, se menționează în raport.

Ce vor angajații instanțelor?

Angajații instanțelor au solicitat stabilirea unei VRS mai mari. Au fost și procese în care aceștia au cerut drepturi care nu mai erau prevăzute de lege, precum sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică.

Ba mai mult, au fost cerute drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din justiţie (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității).

„Fenomenul litigios având ca obiect drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești a înregistrat în timp o amploare și o dinamică fără precedent. Astfel, la data de 13.12.2023 pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”, scrie în acel raport.